În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut,
Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum
o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove.
În puterea dreptului
istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi
hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei
România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi
totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte,
Pantelimon Halippa;Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din
Transilvania prin care se hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de dânşii
cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale menite a propăşi
statul naţional unitar român.
Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond
Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la
Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor
români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea
Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg
Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate
autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului
universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la
alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:
Deplină libertate naţională pentru toate popoarele
conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa
proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de
reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă
confesională pentru toate confesiunile din Stat.
Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe
toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe
comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la
reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire,
libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor
proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri,
desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă
latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate
(arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui.
Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea
nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi
avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din
Apus.
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca
congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca
dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici,
deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea
raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională
salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi
uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm
liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume
naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi
hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor
naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor
bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea
idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII.
Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor
Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui
duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de
ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei
române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte
instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să
reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile
lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul
naţiunii.
Un comentariu:
Am citit multe cartzi despre Istoria Romaniei, ... Magazinul Istoric - vechi si nou,...etc - dar nu am vazut niciodata acest "docoment"! Bravo ! La Multzi Ani!(Lucian Morar)
Trimiteți un comentariu