marți, 14 decembrie 2010

Rostul creatiei!







„Pribegim multi ani in viata pana sa ne lamurim un rost in lume. 

Unii pribegesc toata viata fara rost, nici tinta. Altii il cauta toata viata fara sa-l gaseasca, sau fara sa stie ca l-au gasit.

Inteleg prin destin rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu in viata fiecarui om si pe care omul trebuie sa le desfasoare la randu-i intre oameni. 

In fiecare ins e sadita o intentie a lui Dumnezeu care, prin om, trebuie devina o creatie!"

Ieromonah Arsenie Boca


luni, 13 decembrie 2010

Good quality of life

Am intrebat-o pe Sandrine de ce ii place sa traiasca in Franta. Locuieste intr-un mic orasel cu 20.000 de locuitori, dupa ce a stat cativa ani buni in Flandra.


Mi-a raspuns ca aici este "a good quality of life"!

Am intrebat-o ce inseamna asta?

- A good quality of life is to ride my horse every day from noon to two!


Viata fiecaruia dintre noi este un dar! Fiecare ora trebuie pretuita si traita la inalte standarde de calitate, cu responsabilitatea avuta pentru un cadou pretios din care nu trebuie risipit nimic! 

vineri, 10 decembrie 2010

Amsterdam piano


Suspendand timpul in aeroportul din Amsterdam, suprarealism...

Oameni in sezlonguri cu forme indraznete

galerie cu tablouri de la Rijksmuseum




O fizioterapeuta face masaj la picioare

alaturi poti cumpara oxygen pentru inlaturarea oboselii... oameni inspira relaxati din narghilele...

un aparat de hidromasaj in care sta nemiscata o femeie;



impotriva oricarei logici si randuieli umane, un tanar japonez, calator, se aseaza si incepe sa cante la pianul cu coada de langa mine... Sunetul aluneca, invaluie...

dupa 10 minute se ridica si pleaca firesc

Ma opresc din lucrul meu pe laptop si aplaud discret. Zambeste. Erau oameni in jur ?!... Cantase doar pentru el... Ca si cum s-ar fi rugat in gand...



Simt ca nu mi se cuvine

Cat de putin traieste un om de-a lungul unei vieti!

In rest confirmam statistici!

vineri, 3 decembrie 2010

Judecata lui Kafka


„Părăsiţi suntem toţi ca nişte copii rătăciţi în pădure. Dacǎ ai sta în faţa mea şi m-ai privi, ce-ai şti tu de suferinţele mele şi ce-aş şti eu de ale tale. Şi dacă m-aş arunca la picioarele tale şi aş plânge şi ţi-aş povesti, ce-ai şti tu mai mult despre mine decât ai şti despre iad, atunci când îţi povesteşte cineva că este fierbinte şi îngrozitor. Măcar de aceea ar trebui noi oamenii să avem unul faţǎ de celălalt atât de mult respect, atâta înţelegere şi iubire ca şi cum am sta în faţa intrării spre iad.”

vineri, 26 noiembrie 2010

Ce iti trebuie pentru a fi fericit?





Martin Luther King nu a spus "I have a nightmare!"cand a vrut sa inspire miscarea pentru libertatile oamenilor, a spus "I have a dream!"





Proiectiile vizionare asupra viitorului de orice natura umana sunt catastrofale: incalzire globala, criza economica, suprapopulare, controlul populatiei, sfarsitul resurselor, The limit of growth, esecul clasei politice romanesti, depopularea Romaniei, catastrofa sistemului de educatie romanesc etc.


Forma de control a populatiei?
Prostie?
Reavointa?
Tabloidizarea spatiului public?
O perioada fireasca in evolutia sociala?
Doar o simpla impresie...?


Clasamentul primelor zece tari din lume in functie de produsul intern brut pe cap de locuitor al fiecareia, exprimat in dolari, in anul 2010, este:
1. Australia- 54869
2. Statele Unite - 47132
3. Canada - 45658
4. Franta - 40591
5. Germania - 40512
6. Japonia - 43325
7. Marea Britanie - 36298
8. Italia - 33829
9. Coreea de Sud - 20165
10. Arabia Saudita - 16641
68. Romania - 12.600 


Clasamentul primelor zece tari din lume in functie de nivelul de fericire pe cap de locuitor - Happy Planet Index HPI:





1. Costa Rica
2. Dominican Republic 
3. Jamaica 
4. Guatemala 
5. Vietnam
6. Colombia 
7. Cuba 
8. El Salvador 
9. Brazil
10. Honduras
..............
67. Israel 6c 
68. Korea
69. Italy 5a
70. Romania 3b
71. France



Ce iti trebuie pentru a fi fericit?
Raspunsul meu: Nimic in plus!
Poate putina minte si putina credinta!


Acelasi om poate merge pe drum incarcat si apasat de problemele vietii, de greutatea "crucii" proprii sau poate trece linistit si fericit , gandindu-se la lucruri mari si privind perspective optimiste si inaltatoare.


Spune 3 lucruri care crezi ca iti trebuie pentru a fi fericit!


">

vineri, 19 noiembrie 2010

Nevedere

Daca s-ar putea vedea ingerii oamenilor, cum ar arata o multime de oameni cu ingerii lor imprejur?

vineri, 15 octombrie 2010

Prostia "pretioasa" sau despre acuratetea si simplitatea notiunilor!



Dupa ce a terminat de manacat bucata de peste pe care o avea "la pachet", olteanul strange oasele in ziar si da sa le bage in sacosa.
- Pentru ce le bagi in sacosa si nu le arunci, intreaba vecinul de compartiment?
Olteanul se uita la el, se gandeste putin si ii raspunde:
- Pai cum sa le arunc, contin fosfor!
- Si?
- Fosforul dezvolta inteligenta!
- Si?
- De cate ori simt ca nu ma ajuta mintea, mananc cate un os si ma destept.
Omul se gandeste putin si ii cere sa ii dea si lui cateva oase.
- Nu pot, am dat bani pe pestele asta... Da-mi un pol si ti le dau tie!
Omul ii da banii, le ia si le baga in sacosa lui. Dupa ce sta si se gandeste o vreme, le scoate iar, se uita la ele si zice:
- Stai mai omule, oasele tale sunt mai scumpe decat pestele si daca ar merge cum zici tu, nu ar mai fi prosti pe lumea asta...
- Merge, merge, spune olteanul... Nu vezi? Nici nu ai mancat si ai inceput sa te destepti!




Problema: Romanii sunt prosti!

Atitudinile fata de aceasta stare de lucruri pot fi doua:
1. Sa facem bani pe prostia lor
sau
2. Sa "trezim" poporul!


Varianta 1:
"Bizonul electoral" a rumegat timp de 20 de ani urmatoarele:
paine "turceasca"cu aditivi, aspartam de la dozator, mosierii la granita, antibiotice fara reteta, un presedinte pentru linistea dumneavoastra, Caritas, Evenimentul zilei (varianta primara), Realitatea TV, WC-uri cu bazinul jos, calorifere de tabla in locul celor de fonta, Otv, Dormi linistit - FNI vegheaza, investitii imobiliare, credite cu buletinul, soia nemodificata genetic, monoglutanat de potasiu, masina in leasing, credit pentru casa, linii de credit, apartamnete noi cu 20.000 de Euro locul de parcare, credite cu dobanda fixa doar in primele luni, credite in franci elvetieni, rosii "stimulate", Euro Bingo, pariuri sportive...




Varianta 2
( Rezolvarea problemei )

Ursul se plimba prin padure nervos si incurcat, cu o hartie si un pix in mana.
- Ce ai acolo ursule? il intreaba lupul?
- O lista. Lista cu animalele din padure pe care trebuie sa le omor!
- Aaaoleu! N-oi fi si eu pe lista aia?!
- Stai sa ma uit... Ba da, uite, esti aici!

- Ursule, ursule, te rog sa nu ma omori acum! Lasa-ma sa mai rezolv doua trei probleme, sa imi mai vad sotia si copilasii si apoi vin sa ma omori.
Ursul il ingaduie, lupul isi termina socotelile, isi saruta sotia si copilasii, se intoarce la urs si acesta il omoara... sec!
La fel se intampla cu vulpea, bursucul, pelicanul...

Ursul se plimba prin padure nervos si incurcat, cu o hartie si un pix in mana.
- Ce ai acolo ursule? il intreaba iepurasul?
- O lista. Lista cu animalele din padure pe care trebuie sa le omor!
- Aaaoleu! N-oi fi si eu pe lista aia?!
- Stai sa ma uit... Ba da, uite, esti aici!
- Si nu poti sa ma stergi de pe lista? te rog frumos!
- Ba da!



INTREBARE: De ce sunt romanii prosti!
RASPUNS: Nu ii invata nimeni sa gandeasca!
CE IL INVATA SCOALA PE UN COPIL ROMAN DE CLASA A 7-a:
" Marimile fizice care sunt complet caracterizate de valoare, adica valoarea numerica si unitate de masura, orientare (directie si sens) si origine (punct de aplicatie) se numesc marimi vectoriale sau simplu, vectori." 
TEMA:
1. De incerat sa povestiti in limba romana, unui copil de clasa a 7-a ce inseamna asta!
2. Ce inseamna, in general, o marime caracterizata de valoare?
3. Acum stiti ce este un vector?



Solutia mea:
Am pus pe lista ursului pe:
- Andrei PETRESCU
- Adriana GHITA
- Mircea FRONESCU
... autorii Manualului de FIZICA pentru clasa a 7-a.

Dumnezeu l-a lasat pe om cu darul gandirii logice, simple, curate, in acord cu firea si spre implinirea rostului sau restaurator. 

Dracul si cateodata omul insusi sunt responsabili de constructii absurde si nefiresti care il scot pe acesta din urma din rosturi si il arunca in intuneric. 

luni, 4 octombrie 2010

Despre oamenii care ne inconjoara!


“După aceea Cain a zis către Abel, fratele său: “Să ieşim la câmp!” Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele sau, şi l-a omorât. Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: “Unde este Abel, fratele tău?” Iar el a răspuns: “Nu ştiu! Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?” şi a zis Domnul: “Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ. Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească sângele fratelui tău din mâna ta. Când vei lucra pământul, acesta nu-şi va mai da roadele sale ţie; zbuciumat şi fugar vei fi tu pe pământ”.(Facerea (Geneza), capitolul 4, versetele 8-12).


"Ed Miliband a fost ales noul lider al Partidului Laburist din Marea Britanie, invingandu-l pe fratele sau, David Miliband, cu 50,65% din voturile exprimate in colegiul electoral, fata de 49,35% cat a obtinut fratele sau. Noul lider, in varsta de 40 de ani, este cel mai tanar din istoria de peste 100 de ani a Laburistilor si a promis sa nu devieze partidul spre stanga in pofida campaniei sale cu nuante populiste care i-a adus sprijinul decisiv al sindicatelor. "

sâmbătă, 24 iulie 2010

Spatiu si timp



Zbor la 12.500 m
900 km/h
- 60 C

dinspre zi spre noapte
sus este ziua jos se vede noaptea


daca zbori inspre rasarit, viteza ta fata de lumina nu se insumeaza cu viteza ei ( Vlumina = 300.000 Km/s + Vavion 900 km/h) pentru ca timpul se contracta!!

INTINERESC!

A spus-o Einstein. Tot el a trimis scrisoare presedintelui Americii pentru ca acesta sa dea drumul la constructia bombei nucleare.

1000 de intelepti s-au chinuit sa explice si sa il scuze apoi...

joi, 22 iulie 2010

Luxemburg



Cea mai bogata tara din Europa
Arhitectura perfecta
Vin bun, neasteptat
Minoritate portugheza importanta
Restaurante cu servire proasta
Cel mai zgomotos hotel in care am stat pana acum - City Hotel Luxemburg- central
Nivel semnificativ de depresii si de sinucideri in randul tinerilor
Doua zile de munca nebuna
Imi exersez franceza cu ospatarii si cu receptionera de la hotel





De la aeroport in centru se poate ajunge cu autobuzul 16 = 1,5 EUR sau cu Taxi = 40 EUR, aceasi durata de transfer.

In autobuz glumesc cu singura persoana simpatica, un englez de langa Liverpool care lucreaza aici pentru o banca. Se ocupa de un transfer de baza de date. Ma pune la curent cu lucrurile placute si neplacute din oras; ii place Luxemburgul. Apoi ma incearca smecher: vazuse la televizor o emisiune cu Bucurestiul, care ar fi un oras prietenos. ii demontez smecheria spunandu-i ca depinde unde mergi si la ce privesti ( rade, e ceea ce stia/credea si el) si apoi incerc sa ii vorbesc despre lucrurile frumoase pe care le poate gasi aici si ma crede.

De la hotel la Restaurant iau un taxi care imi ia 10 EUR pentru un drum de 2-3 minute.




La intoarcere venim pe jos, plimbare de voie prin oras.

Un oras frumos, perfect, la care merita sa visezi 50 de ani de comunism.

Trecem peste un pod inalt; Walter se apleaca peste balustrada si o intreaba pe Andre (Luxemburg):

- De aici se arunca tinerii vostri ?
- Nu, de pe partea cealalta, aici peisajul este foarte urat! De aici nu s-a aruncat nimeni niciodata!


sâmbătă, 19 iunie 2010

Ceata lui Pitigoi sau despre Empatie!

            Ieri seara m-am aplecat peste acoperitoarea crucii lui Bogdan si am plans. Mi-am dat seama cat de mult semana plansul meu cu plansul lui Maia cand si-a dat seama ca e pe moarte, lucida, dar inchisa intr-o cutie din care nu o auzea nimeni si in care isi auzea doar propriile ganduri.
            Imi dau seama acum ca nu ii era frica. Era doar durerea ei ca il stia pe Bogdan murind si ca nu avea cu ce sa il ajute. Nu putea accepta sa il stie ca moare. Dumnezeu a ingaduit doar sa moara ea inainte.
            Am mangaiat testura aspra a dosului acoperitoarei crucii si ardea in mine un dor imens sa il simt din nou si sa il strang in brate.


            Dimineata ma intlnisem cu Mihai. Dupa ce am terminat discutia business am stat de vorba asa cum nu cred ca mai statusem vreodata pana atunci. Cu garda jos si adevarat.
De un an de zile il parasise femeia pe care o iubise total, cu pasiune, asa cum nu il crezusem in stare, din primul moment in care a vazut-o.
A ramas in urma cu refuzul de a intelege optiunea ei superficiala pentru altceva si cu un imens gol pe care a incecat sa il umple cu munca.
In toamna i-a murit mama. De Craciun a venit acasa, intr-o acasa goala, fara cozonaci si prajituri de sarbatori si atunci totul s-a naruit!


La pranz am vorbit cu Raluca si cu Dan despre viziunea mea privind empatia si despre exercitiile pe care sa le faca cu profesorii de la training ca sa-i scoata din “cadru” si sa-i puna in piei de oameni.
Vroiam sa ii pun sa isi schimbe “pieile” intre ei, cu tot cu problemele lor adevarate, cu durerile si cu bucuriile lor, fara cacaturi si impresii sclifosite si prafuite dupa ani de incremenire sufleteasca si intelectuala. Sa se descopere unul pe altul ca fiinte "vii", oameni cu pacate si virtuti, sa se inteleaga si sa se accepte, sa se intoarca apoi la copiii pe care parintii li i-au trimis in grija, sa se opreasca din a da sentinte si sa inceapa sa ingrijeasca destine si sa construiasca caractere.
Ghicesc in refuzul atent teoretizat al Ralucai de a scoate scheleti de sub podea si de a avea "inutile" abordari cu puternica incarcatura psihica, deschizand stari si sentimente puternice pe care risti sa nu le inchizi corect si care nu garanteaza schimbare de comportament, ghicesc in toate acestea, de fapt, spaima ei de a se intoarce in propriile ascunzisuri intunecate – excelent exercitiu de empatie cu subiectii propriului training.
Seara ne-am jucat de-a viata adevarata si am incercat sa o dezbar de toate falsurile si impresiile rationale prin exercitiul sinceritatii totale, frustre, "smirlgher" pentru suflet si minte. Exercitiu involuntar care a indepartat si din mine tot falsul, dezgolindu-mi in carne inscrisurile lasate de Bogdanel spre nemurirea omului adevarat care as putea fi.


In drum spre cimitir il sun pe un cunoscut si ii spun ca pot sa ii dau banii pe care mi-i ceruse imprumut. Cand ma sunase cu o zi in urma ii spusesem ca nu am iar cand am ajuns peste cateva minute sa platesc o factura cu cardul vanzatoarea mi-a spus sec – Fonduri insuficiente.
Azi dimineata am mers la banca sa scot banii pentru el si cand am vazut figura trista si impovarata a femeii de la birou m-am simtit obligat sa o intreb cum o duce. Mi-a raspuns sec ca prost si apoi mi-a povestit ca sotul ei are cancer, cum sufera, cum nu isi accepta situatia si cum ea la randul ei nu vrea sa se gandeasca la ce va urma.
Ma intalnesc apoi cu Emil si imi vorbeste despre entuziasmul si nechibzuinta lui de acum cativa ani cand avea bani si s-a aruncat in credite si despre presiunile si tulburarile de acum.

Ma vad apoi cu dl. Popa si ii povestesc despre ultimul meu drum la Chisinau si de faptul ca eu ma simt obligat sa ajut niste oameni de acolo sa se dezvolte personal. Sfarsim inevitabil prin a discuta despre problemele si stresul unui prieten comun.

Plec de aici sa ma intalnesc cu un alt prieten si pe drum il sun pe parintele T sa ii spun ca ii voi trimite cativa bani ca sa il ajute pentru evenimentul pe care il are. Ma simt ca un sarlatan, ca un infractor ca am ajuns eu sa ii dau bani lui.

Il sun apoi pe Andrei sa il intreb daca stie cum de a murit Marius. Cancer la picior, chimioterapie, copil de un an infiat, sotia tocmai aflase ca inseminarea in vitro reusise. Dumnezeu sa il ierte pe taticul lor!

Ma intalnesc cu amicul la frizerie si profit de situatie ca sa ma tund si eu… parul cu doi si barba cu unu, asa cum m-am tuns prima data cand Bogdan se tunsese la zero pentru ca ii cadea parul dupa chimioterapie.
Termin repede discutia cu amicul meu apoi imi vorbeste despre stresul relatiei lui cu o femeie care il dispretuieste si cu care are doi copii. Ii spun ca in ultima vreme sunt ca un burete si absorb toate durerile oamenilor. Simt enorm si vad monstruos.


Ma indrept grabit spre birou unde patru experte contabile lucrau sa depuna in timp un raport tehnico financiar si ma simt obligat sa incerc sa le schimb perspectiva sumbra si facem impreuna o terapie in grup vorbind despre realitatile fiecareia dintre ele.


La iesirea din cladire ma intalnesc cu femeia care isi citeste rugaciunile in acelasi loc de cativa ani buni si careia ii mai dau cate un leu din cand in cand. Acum catva timp ii spusesem ca asta este viata, ca si mie mi-e greu si ca sunt multe ispite care vin asupra mea. Dupa cateva zile m-a oprit si mi-a spus:
 - M-am gandit la ce mi-ati zis si, uite, sa spuneti rugaciunea Tatal Nostru de multe ori ca acolo spune:
“ Si nu ne duce pe noi in ispita
Si ne izbaveste de cel viclean!”
Peste alte cateva zile mi-a dat o iconita care avea scris Tatal nostru pe spate.
Azi imi spune povestea vietii ei:
-                                  -  Mi-e greu si mie!
-                                  -  De ce tanti?
-                                  -  Pai trec oameni care ma cunosc si ma vad aici! Cum credti ca imi este? Am avut si eu o meserie!
-                                  -  Ce ati facut?
-                                  -  Am fost patiser. Apoi am vrut cu sotul meu sa deschidem o patiserie! Dupa aia a murit si nu am mai facut nimic!
            Imi spune tot calvarul cu spitale, medici, spondiloza, boala de plamani, despre nurorile care au mers la vrajitoare ca sa o omoare, despre copii, nepoti, despre durerea ei de a nu mai fi un om intreg dupa o viata de om.
            - Si eu am copii tanti, stiti cati am? Cinci! Si ii spun asta ca pe un cadou pe care pot sa i-l fac iar ea se bucura sincer.



Intru in masina si atunci o vad venind pe Ralu. Ii fac semn sa intre in masina ca sa mai vorbim!
-                                 -   Sa imi spuneti cum a cheama, imi zice femeia la geam, ca eu merg la Cernica!
-                                 -   Mugurel Cristinel, tanti, asa m-au botezat parintii! Numele matale de botez care este?
-                                 -   Maria!
-                                 -   Ca pe bunica mea! Si am si o fetita Maria!
Vorbisem cu Raluca despre “Matasari” si despre initiatorul ei. Tanar, mama bolnava de cancer, voluntar in lucrul cu copiii, viseaza sa faca mai multe case ca asta in care sa adune tineri creativi, cu probleme sociale, cu situatie impecabila la scoala si cu obligatia de a face evenimente in casa.
Vorbim acum despre profesorii selectati pentru formare si imi confirma ca a fost bine ca i-am selectat si pe cei in varsta!

Astazi nu am apuat sa vorbesc cu Sanziana despre petrecerea de ziua ei si nu am facut lista de invitati. Nimeni nu o lua in serios in casa cu probelemele ei. Nu am mai apucat!
Stiu ca maine trebuie sa facem lista impreuna si ca trebuie sa ajung sa ii trimit banii parintelui.

Acum doua seri i-am adunat pe copii si i-am invatat sa cante “ Ceata lui Pitigoi”:

Ceata lui Pitigoi
Trecea mandra prin zavoi
Ceata lui pitigoi
Trece mandra prin zavoi
Aoleu ce taraboi
(Morala) Dai intr-unul tipa doi!

Si le-am spus apoi:
- Asa suntem si noi, dragi lui tata: Va doare pe voi si plang eu si mama voastra! Sa aveti grija cu vietile voastre ca toate durerile si problemele voastre vor veni si peste noi!

joi, 20 mai 2010

Statistici


Conform unui studiu efectuat de Ministerul Sanatatii Educatiei si Bunastarii din SUA, din fiecare 100 de persoane nascute cu 65 de ani in urma:
- 1 (una) este bogata
- 4 sunt relativ instarite
- 5 inca lucreaza
- 56 au nevoie de sprijin de la stat sau din partea familiei
- restul au murit.

luni, 10 mai 2010

Etica saunei finlandeze. Oare am gresit?


Doi prieteni finlandezi asteptau de doua zile cu pustile pregatite ca sa apara vanatul.
In dimineata celei de a treia zile trece in mare viteza un animal.
- A fost o vulpe, spune primul dintre prieteni... pe la pranz!
- Nu! Nu a fost o vulpe, raspunde celalalt... pe seara!
A doua zi de dimineata primul dintre prieteni plecase lassand in urma lui un bilet:
- A trebuit sa plec, nu mai suportam scandalul!

Ca sa rezum chintesentic spiritul si aburul poporului finlandez am ales o sauna traditionala cu lemne in plin centrul capitalei Helsinki. Noi eram 4 prieteni din Romania. Ei erau 10-15 finlandezi care veneau aproape zilnic la sauna asta.

Prietenul finlandez ne-a instruit ca puteam intra pana la ora 8 seara, sauna se inchide la 10 si ca ne putem aduce propria bere daca vom consuma decent, ceea ce insemna 2-3 beri de persoana.

Atmosfera muncitoreasca, autentica, spatiu intim, de comunitate de colt de strada; coborai 2 trepte in vestiarele vechi, din vestiare intrai in sala dusurilor si de acolo in sauna. Sauna mare, cat o sufragerie de bloc cu un cazan imens la intrare, incalzit cu lemne.

Oameni decenti, varsta a doua a treia, jucau sah in vestiar, citeau ziare, beau bere si comentau, exercitiu cotidian spre desavarsirea firii finlandeze si a calmului absolut.

Si aici incepe framantarea mea:

Stiam ca nu au voie sa intre cu bauturi in sauna. De altfel, usa dinspre sauna avertiza cu un semn de sticla si de doza taiate distinct, fiecare cu liniuta ei. Problema lor... Ii inteleg, norma finlandeza indreptata o data in plus spre neproliferarea tentatiilor bahice in aburii saunei cu lemne.

Problema mea: De cativa ani m-am obisnuit sa beau o sticla mare de apa in timp ce fac sauna. Sunt convins ca ajuta la detoxifierea organismului.

Rationament simplu: sticla taiata, doza taiata, niciunde nu era un pet taiat, intru cu plasticul dupa mine.

Socializam cu finlandezii. Ne accepta, nu ne plac. Vorbim mult si ne suim pe treapta cea mai de sus a saunei unde stau numai veteranii cu inima tare pentru ca acolo e cel mai cald.

Dupa ora 8 intra si tinarul care administra sauna si imi spune ca trebuie sa ies imediat cu sticla afara pentru ca este strict interzis. Ii raspund ca este in regula dar ca as vrea sa stiu de ce. Nu este nici sticla si nici doza, nu este pericol sa explodeze.

Imi raspunde ca asa e regula pur si simplu.

Intre timp fiecare finlandez care iesea afara mai dadea drumul scurt la robinetul de apa ca sa curga pe carbunii incinsi si cazanul arunca aburi fierbinti care se opreau in treapta de sus, in coltul de foc unde eram noi si veteranii saunei finlandeze.

- Bine dar e absurd!

- Asa e, spune cineva, suntem in Finlanda!

Tanarul imi explica ca asa e regula si nu vrea sa confuzeze lumea ca ar fi voie totusi cu recipiente de plastic.

Ultimul jet de aburi fierbinte face sa ne fiarba efectiv pielea, eram ca in cazan si asta ne face sa ne strecuram cocosati de tavan pe treapta de jos si sa ne indreptam spre iesire. Era clar ca o facusera intentionat.

Tanarul mai explica cum ca unii oameni intrasera cu alcool in peturi de apa si ca e foarte periculos.

Ma gandesc de atunci intr-una daca am facut bine sau am gresit? Era tara lor, norma lor si ei respectau asta. Pe de alta aprte era absurd sa imi interzica sa beau apa in sauna. Fusesem totusi avertizat de semnul de pe usa si stiam ca sunt caposi. Aveam eu dreptul sa ii sfidez si sa imi vad de dreptatea mea? Pe de alta parte era problema lor daca nu sunt in stare sa controleze fenomenul alcolismului. Nu stiu ce sa zic...

DA-MI O MANA DE AJUTOR SI MA SCOATE DIN DILEMA! TU CE ZICI, AM GRESIT?

In spatele meu aud cum sfaraie profund si lung jetul de apa lasat sa curga pese carbunii incinsi. Tanarul meu amic oltean si roman daduse drumu la robinet inainte sa iasa. Daca asa faceau si ei... Poate le place asa...

- No, no, enough... strigau veteranii!

sâmbătă, 27 martie 2010

Babilon


In seara aceasta am mancat intr-un Heurigen restaurant la marginea de alta data a Vienei, in Grinzing.

- Thank you for giving to me the chance to meet you in my favorite city, Wien! - ne-a salutat invitatul nostru din Azerbaidjan, astazi.
Restul prezentarii a fost tradus de domnisoara timida care stia engleza.
A spus, totusi, singur, fara traducere "-We are ready to cooperate with everybody except Armenia."

Grinzing a fost distrus in repetate randuri de catre francezi si de catre verisorii turci ai azerilor de azi.


Mi-am adus aminte cum un taximetrist mi-a povestit cum a fost racolat de catre secritate dupa ce fusese luat la militie pentru scandal. Mai tarziu pe altii ca el i-au spalat, le-au cumparat haine scumpe si i-au trimis la Viena sa faca afaceri. O data am baut un ceai intr-o discreta cafenea vieneza a unei distinse doamne ce lucrase pe bani pentru securistii bulgari.

Toata seara Rijvo from Estonia a tinut toasturi, initiativa a unui austriac care, in perspectiva vizitei din Armenia, a cerut sa invatam acest obicei cultural al zonei.



-We have oil, we have gas and Europe needs us, imi explica azerul. You know... Nabuco, South stream... HA HA HA!!!
E un pachet de muschi, are fata cioplita iar prietenul meu sarb a fost de acord cu mine ca sigur stie cum functioneaza o arma.

- Stii, ii spun finlandezului, Serbia e ca Nokia voastra... become smaller and smaller...
Aranjez ca peste o luna sa merg la ei in Finlanda sa le studiez sistemul de politici publice pentru tineri.

L-am intrebat pe catalunez ce s-ar fi intamplat daca acum peste 300 de ani Spania ar fi ales sa aleaga independenta Cataluniei, nu a Portugaliei. Nu a vrut sa toasteze pentru Juan Carlos... A toastat pentru Concha, de fata, 100% din spaniolii de treaba pe care ii stie. Portughezul si tipul din Andora agreasera deja ca este putin cam prea obsedat de "Catalunia nostra Pais"...



Imi place Eger-Lienz, ii recunosc usor personajele robuste, sculpturale, cu o demnitate umila sub apasarea vietii. Il suprapun perfect pe tanarul personaj azer de fata in "Dans macrabu", tabloul celebru de dimensiuni monumentale cu tineri soldati-tarani robusti si cu expresii resemnate marsaluind la brat cu moartea.
Nu am tresarit-rezonat deloc la Guernica lui Picaso din Reina Sofia din Madrid dar trupurile contorsionate din "Finale" a lui Eger-Lienz m-au impresionat profund.



Nu imi place Schiele, am decis, il gasesc vulgar si gratuit si refuz sa ii mai investigez geniul blasfemiator.

Nu imi place nici colegul austriac, il gasesc provincial si suficient, daca pot spune astfel despre cineva care vine din Szalzburg.


Imi place, in schimb, Gustav Klimt, la fel de definitiv si de profund. "Facultatile" lui "Medicina" si "Justitia", arse in al doilea razboi de rusi si pastrate doar in copii, sunt magistrale.



Dupa ce la sfarsitul secolului XIX societatea vieneza - conservativa si intoleranta - catalogheaza la unison ca scandaloasa "Medicina" lui Klimt, el se retrage si picteaza mai tarziu "Justitia", unde peronajul central este incatusat ca vinovat, invaluit de un monstru translucid si inconjurat de furii cu reprezentari feminine nude, in timp ce in plan secundar se intrevad ocupate gratiile justitiei. Am stat o jumatate de ora plimbandu-ma intre medicina si justitie dupa ce, cu un an inainte, facusem acelasi lucru in fata lui "Judith" a lui Klimt.




Azi am mai infruntat un monstru. Am stat o alta jumatate de ora sa inteleg relatia dintre tanarul homosexual olandez si mama lui catolica. Am avut doar taria sa ii spun, la final, ca lucruile sunt albe sau negre, dar este, absolut, decizia noastra pe ce drum alegem sa mergem, urmand sa suportam consecintele. Nimeni nu are dreptul sa il judece doar ca aici nu exista tert. Colegul elvetian, educat, sensibil si iubitor de jazz, care renuntase sa mai fie preot protestant pentru ca sa construiasca apoi case in Africa, a completat sec: iad sau rai.



De acasa se aud alti monstri care se hranesc din neputintele si din caderile noastre. Dar nu am puterea sa ii infrunt si imi tin fagaduinta de a nu intoarce capul ca sa privesc inapoi, de teama sa nu ma transform intr-un monstru.


Pentru mine Viena este un mare spital, imi spunea Bogdanel.



- Dragi prieteni, toastez pentru valori! Astazi, toata ziua, am vorbit despre valoare fara sa avem in spate acelasi continut pentru acest cuvant. Am invatat sa privesc fara sa judec dar am speranta ca vom ajunge candva sa impartasim cu adevarat valori comune! Poate am fost prea serios pentru momentul acesta...
- Nu, imi raspunde austriacul, toasturile acestea la ei sunt absolut serioase...



Estonianul toasteaza pentru reformatorul Azerbaidjanului pe care l-a intalnit in Washington pe cand el era ministrul de externe al Estoniei.