sâmbătă, 29 septembrie 2012

Despre locuire. Mintile nelocuite






Mintile nelocuite de valori, idei si concepte clare dezvolta astazi structuri haotice, absurde.

Alta data mintea si gandurile omului se asezau natural, in legatura cu rosturile pamantului lasate de Dumnezeu. Anotimpurile, muncile pamantului, sarbatorile, morala comunitatii, a satului, toate acestea, fara a le absolutiza,  creau un mediu natural in care mintea omului se dezvolta asemeni unui fractal, plecand de la reguli repetitive, de la ciclurile naturale din timpul anului. Si fractalii sunt frumosi.

Micile urbe sau chiar si mahalaua aveau si ele reguli si traditii, oamenii erau in interdependente regulatoare care creau cadru. Stupului din capul omului i se ofereau premizele unui "fagure", tipar mostenit de la familie si comunitate. Mintea se popula apoi cu idei, ganduri, reguli in acord cu acea matrice sociala. “Se face” sau “nu se face” sa gandesti, sa vorbesti sau sa traiesti intr-un anume fel.

Pana acum cativa ani, mintile oamenilor erau macinate marunt si reasezate in formele reclamelor comerciale. La sfarsit ieseau lungi si nazdravane precum cartofii prajiti de la Mc Donalds facuti din pasta si remodelati. Mintile erau supuse succesiv unor campuri "electro - magnetice" puternice date de televizor, radio, cinema, reclamele si trick-urile de marketing din magazine, manipulari politice si pseudo educationale  care reasezau  gandurile dupa undele campurilor lor pentru a genera consum.

Astazi, climatul public este “cernobalian”. Presiunile, influentele, manipularile si deformarile firescului, logicii naturale si a sensului adevarului, binelui, frumosului au putere radioactiva, dezintegratoare.
S-a scapat “jucaria” din mana. Mintile oamenilor au intrat in fibrilatie, televizoarele sunt isterice, internetul haotic, portavocea din strada emite tipete stridente, nelamurite care prevestesc un deznodamant necunoscut.

Asta pentru mintile nelocuite.

Daca lucrurle sunt clare in capul omului, daca valorile personale sunt puternice, raportarea la Dumnezeu si la lume este bine stabilita, daca omul are lamurite sensurile adevarului, binelui, frumosului atunci in mod natural mintea aceasta se alatura si comunica cu altele minti asemeni ei si se aseaza intr-un proces de rezistenta.

Pana ne izbaveste Dumnezeu.

vineri, 28 septembrie 2012

Despre locuire. Casele parasite



Casele nelocuite imbatranesc mai repede.

Casa in care sunt oameni are ea insasi bucurii, veselie, griji, petreceri, dragoste, tristete. Are sentimente si culoare.

Cand toate acestea dispar casele isi pierd sensul. Si atunci isi incep dansul funebru cu timpul, cu eternitatea. Parasite de logica si sentimentul uman ele pornesc catre niciunde.

Am vazut in Munte chilii nelocuite. Parca le inghite pamantul. Radacinile strapung peretii, buruienile le napadesc, carii si insectele invadeaza lemnul, peretii…


Copilaria mea este bantuita de amintirea casei nelocuite a lui Vita. Pentru oamenii locului exista o amintire recenta in spate. Pentru mine parasirea era de cand lumea, avea semnul eternitatii.

Cand ma mut intr-o casa noua am acest sentiment paradoxal al efemerului vietii omului si a caselor. Bucuria unei case noi, care trece de faza de santier si incepe sa capete viata o asociez cu imaginea casei nelocuite care va fi candva.

Este ca si cum te-ai gandi la moarte la fiecare nastere din jurul tau. 

luni, 3 septembrie 2012

Confuzie

Acesta este marea confuzie generata de aglomerarea si agitatia umana, de locuirea aceasta supra-etajata, ca Omul nu mai stie cine este "Cel de sus"!