joi, 31 martie 2011

Plansul de JOI seara



"... Intelege o, suflete, ca veacul acesta se aseamana locului de lupta al balaurului.

Balaurul cel tare, negresit se nevoieste sa biruiasca.

El se surpa si e batjocorit de unii care vedem ca se incununeaza prin inselarea lui.



Altii, prin amaraciunea pricinuita de el, veselia vesnica o dobandesc, altii, prin placerea lor, amaraciunea vietii vesnice vedem ca o afla.


Unii, prin lepadarea de sine, pe diavolul il biruiesc.

Iar pe altii, care se infasoara in sine, cu inlesnire el ii biruieste.


Celor ce iubesc pe Dumnezeu, din tot sufletul lor, razboiul cu diavolul li se pare usor. DAR CELOR CE IUBESC LUMEA, RAZBOIUL GREU SI NESUFERIT LE ESTE!
... "

( Din Plansul de joi seara al Sfantului Efrem Sirul)

Bucuresti - Timisoara - Belgrad - Sofia - Bucuresti





Trei lumi in trei zile. 

Patru, daca privesc separat Bucurestiul de Timisoara ca lumi distincte. 

Schimbarea de paradigma este atat de puternica, decorul cultural se schimba total iar re-aranjarea mentala este inevitabila. 



De obicei calatoresc in lume cu avionul si diferentele culturale dintre sosire si plecare sunt mult mai bruste; este straniu, sa te asezi pe scaunul avionului intr-o cultura si te scoli in alta.

Mergand cu masina, lumile se topesc una in alta si se transforma vizibil, radical, in distante si timpi mici.

Se schimba geografia, limba, inaltimea oamenilor, valorile morale, aspiratiile, hainele, eroii, bucataria, atitudinile, arhitectura, ziarele, politica, sperantele, frumusetea, istoria, viitorul...





Bucurestiul sta sub semnul blestemului securistilor-moguli media, Timisoara... intre lumi, sarbii sunt inalti, bulgarii corupti, spatiul public de la Bucuresti este isteric, sarbii manaca multa carne si sunt civilizati pe strada, bulgarii sunt smeriti atitudinal, Belgradul este plin de afise cu "Putin prietenul sarbilor",  Timisoara are preturi mai mici, bulgarii au mafia "luptatorilor", sarbii sunt extrem de mandri, Bucurestiul e plin de cersetori, bulgarii par lipsiti de speranta, romanii se zbat intre influenta rusa si cea americana, la sarbi e clar, sunt cu rusii, bulgarii..., romanii nu au fost niciodata luptatori, sarbii nu au avut mai mult de 30 de ani de pace, romanii sunt prea permisivi si dispusi la compromis, spun sarbii, sarbii sunt ca Nokia, din ce in ce mai mici, spun romanii, pretul mandriei si nechibzuintei, bulgarii stiu ca in Romania e bine, prietenul meu sarb imi spune ca fratele lui a murit in timpul bombardamentelor, in timp ce gonea peste podul bombardat cu farurile stinse iar masina a plonjat in fluviu, bulgarii mai au doar cateva manastiri dar il au pe sfantul Ioan de la Rila, prietenul meu din Arad a stat 3 zile sa afle daca are cancer sau nu, amicul meu din Bucuresti a asteptat o saptamana, romanii sunt lacomi si rapace, acum, cu disperare, cat se mai poate, sarbii si bulgarii au South stream, de la sarbi a plecat Sfanta Paraschiva, e la Iasi acum, Belgradul a pastrat orasul vechi iar cel nou este larg, aerisit, Sofia e trista, Bucurestiul e urat, Timisoara ce-a mai ramas... bulgarii au martisoare la maini si anunturi cu poze de pomenire a mortilor pe gardurile si copacii din oras, un alt prieten al meu din Bucuresti este la Ierusalim, acum, cel din Arad sta in miezonoptica la un schit cu doi calugari, bulgarii vin la Bucuresti la mol...




Esenta Babilonului este ca oamenii au incercat sa isi faca scara catre cer, fara Dumnezeu. Si atunci Dumnezeu le-a amestecat limbile. Si ei nu au mai vorbit limba din Rai si nu s-au mai inteles intre ei. Si nu au mai putut construi si totul s-a naruit.



Ii cunosc pe prietenii mei de la Belgrad si de la Sofia de aproape 10 ani. Am invatat impreuna respectul valorilor proprii, ne respectam si mai ales ne intelegem culturile unii altora. Ne stim, ne intelegem   si ne acceptam miscarile, atitudinile, comportamentele, proiectele, aliantele, chiar daca in ultima vreme ele par sa se separe, sa fie diferite...




... si asta cu toate ca am trait cu totii aceleasi realitati, avem multe locuri comune, povesti pe care ceilalti din alte tari nu au cum sa le simta, sa le inteleaga...




Toate acestea pentru ca acum 40-50 de ani popoarele noastre au inceput sa construiasca o scara la cer... si s-a naruit... era fara Dumnezeu!




luni, 14 martie 2011

Despre diferitele straturi sociale

Edinburgh este un oras pe "straturi".

Ca sa iesi in Market Street din Carlston Hotel trebuie sa cobori la etajul minus 4, prin spatele hotelului, sau poti iesi la parter in North Bridge dupa care te trezesti in aceeasi strada. Edinburgh este un oras pe mai multe niveluri. Pentru cineva care nu stie asta este confuzant.

Am intrebat-o pe o vanzatoare draguta si filipineza dintr-un magazin din aeroportul din Frankfurth daca pot sa fac fotografii la noul model de telefon Vertu expus intr-o vitrina bine luminata. Dupa ce a inteles in final ce vroiam sa fac, mi-a zambit si mi-a spus politicos ca nu se poate. Am insistat la fel de politicos intreband-o ce poate fi asa de special la un telefon de 15.000 de euro?
- You can read here, sir! mi-a aratat zambind...
- I saw, thank you, but once again, what can be so special at a mobil phone?!
- You can read here, sir... mi-a zambit incurcata si scoasa din fisa postului...


Cativa pasi mai incolo, un magazin Hermes cu doua trei posete in geam si o bluza... doi oameni inauntru, discreti, slabi, cu o usoara marca a distinctiei.

Eu intru intr-o librarie ca sa imi iau carti si incep sa citesc. Nici nu imi dau seama cand trece timpul. Rasfoiesc un  best seller despre inteligenta sociala. Langa mine un domn inalt, distins, altfel de distins decat cei din magazinul Hermes, semana cu Morgan Freeman... rasfoia un tom gros cu memoriile unui inalt functionar de la Casa Alba.

Imi iau cateva carti dar decid in cele din urma sa las "inteligenta sociala" in raft. Mi s-a parut dintr-o data speculativa si in plus, parca nu imi mai place reteta acesta simplista de a imbraca orice idee intr-o poveste americana: " John a lucrat toata viata intr-o companie cu 50 de angajati...". Parca e prea facila..


Doi nemti vorbareti cumpara nustiuce revista de citit pe avion. Sunt cu siguranta pe alta orbita culturala decat "Morgan Freeman".

Merg sa ii iau pe cei doi colegi romani care asteptau ora de decolare in restaurantul Mc Donald's din aeroport si dau de cele trei sarboaice dragute care asteptau si ele in acelasi loc, la o cafea...

- Aeroportul acesta este construit pe mai multe "straturi"- spun, gandindu-ma la telefonul Vertu si la lumea din magazinul de carti. Trec unii pe langa altii oameni situati in dimensiuni sociale, culturale, educationale diferite desi aparent impart acelasi spatiu fizic.

- Cum adica? intreaba una dintre ele.

Nu stiu sa ii explic si ii zic:
- Cum sa iti spun, si tu si seful tau ati fost in Edinburgh dar numai el a stat la Sharaton. Amandoi calatoriti cu Luftansa dar numai el merge la first class... .

Ea este draguta, un doctorat in comunicare media, distinsa, seful ei "business oriented", ambitios, zboara numai cu Luftansa si numai la first class si sta la Sharaton atunci cand nu exista Hyatt in oras... dar asta nu i-am mai zis!

A zambit si a ramas pe ganduri.

Daca ar pune Dumnezeu o oglinda in mijlocul cetatii unii ar rade uitandu-se in ea, altii s-ar infuria, fiecare ar vedea reflectia modelata dupa propria personalitate.


Andrei Plesu povestea despre un trib de salbatici unde oameni moderni au proiectat un film politist! Intrebati ce au vazut, cu totii au raspuns "- Doua gaini pe o pajiste!". Oamenii "noi" au derulat filmul si au descoperit o secventa minora in care apareau si doua gaini in plan secundar. Era locul lor comun, al omului modern si al celui tribal, loul in care doua perspective ale aceleiasi lumi aveau ceva in comun.

In acelasi lucru, fiecare ne vedem propria "gaina", "in functie de nivelul nostru de cultura, de interesele noastre intelectuale, de formatia, deprinderile si obsesiile noastre". Firesc pana la un anumit punct - spune domnul Plesu.

Altfel, Edinburgh este un oras frumos, pe diferite niveluri, iar "straturile" sociale, culturale, aspirationale sunt la fel de evident marcate si aici ca si in aeroportul din Frankfurt.

joi, 3 martie 2011

Despre justitie si dreptate!


Nedreptatea nu are totdeauna ca instrument reparator justitia!

Daca iti prinzi copilul furand prajituri nu chemi politia!

Ispita omului de a scoate sabia in numele dreptatii este simplista si nu simplificatoare.

Marea intelepciune si pricepere este aceea de a converti energiile si pornirile ostile in lucrari impreuna.

Si atunci ajuta si Dumnezeu! Pana atunci...