sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Despre mintile inghesuite!



Suntem multi! Prea multi! Prea inghesuiti. Cu spatiile intime intersectate, suprapuse, agresate, sufocate... Ne amestecam mirosurile, PH-urile, gandurile, psihozele, nevrozele, bucuriile, tristetile, inchisorile, evadarile, depresiile, feromonii, adrenalinele, secretiile, vocile, emotiile, vibratiile....

Si-atunci, din cand in cand, zbor..
Ma desprind de "societatile" nevrotice si plec...
Niciodata nu m-au prins culturile inchise. M-am agatat de oamenii liberi, de mintile lor calatoare si m-am eliberat prin ei.

Nu fug de oameni, doar le ocolesc inchisorile. Vorbesc cu esentele lor nu cu "screen saver-ele". Incerc sa trec dincolo de stereotipiile dialogului, de platitudini si minciuni politicoase.
- Patern interruption, mi-a zis Olga!
Raspunsul meu iesise adesea din schema simpla social acceptata
( - Si in rest, toate bune... ce iti fac copiii, nevasta... ) si disconfortez astfel .
Creaza distanta sociala.



Distantele geografice mi le desfac singur.
In cateva zile am strabatut doua mii de kilometri. Spatiile largi, munti, zapezi, drumuri... Intens!

Oamenii de care m-am apropiat au fost plini de seva, cu povesti, cu esenta. I-am deschis si ne-am deschis cu grija, cinstit si barbateste lasand in urma impresii puternice si autentice.

Zeci de oameni, locuri, situatii, dialoguri mi-au improspatat mintea si i-au redat nuantele...

Compasiune si intelegere pentru oamenii care traiesc pe distante mici, in aglomerari si in vecinatati multiple.
Ei isi pierd intimitatile, personalitatile, libertatile si, incet incet, devin elemete statistice.





Au credite la banci, carduri de credit, un loc de munca, un apartament, o masina parcata in fata blocului, un abonament pe doua linii, concedii, doua telefoane mobile, televizor LED, facebook, un vecin tampit, o telecomanda tocita, o buna critica a sistemului, o vecina nesimtita, un meditator la copil, iar intarzie fica-ta in seara asta... sa nu te aud dup-aia, o baie la care este mereu coada, strada in reparatii, beculete de Craciun, nu mai ai loc de tigani si de cersetori, toate autobuzele sunt pline de pensionari...

Sunt totdeauna in cautarea unui loc de munca mai bun, unui salariu mai mare, o refinantare mai avantajoasa, o masina noua, un patron mai bun, un stat mai social, un loc de parcare, un apartament mai mare, o viata mai buna, altii sunt de vina...

Suntem multi! Prea multi! Prea inghesuiti. Cu spatiile intime intersectate, suprapuse, agresate, sufocate...



5 comentarii:

Anonim spunea...

... pare a fii un mic adagio la o teorie a consumismului - si la "amenintarea care pluteste" asupra populatiei(chiar si in orase de la noi) - ...si de aici poate a aparut "fanatizarea unei parti nemultumite a orasului" = "curvulici mici" - care ar dori ca unii ... sa plece .. - asta doar ca sa-si satisfaca FANATISMUL! ...

Anonim spunea...

... a .. era sa uit - tu pari a fii din nou o victima... - din pacate, ne provoci mahnire.

m spunea...

Draga Lucian

Cred ca suntem cu totii victimile unor minti nebune care au inteles gresit urbanizarea.

Lipsa spatiului intim are consecinte patologice pentru oameni.

Exista un indicator referitor la calitatea vietii care evalueaza suprafata alocata unei persoane acasa sau la serviciu.

Cum ar veni
2mp/angajat sediu de birou = angajat nefericit
sau
35mp/persoana spatiu de locuit = persoana potential fericita.

Este ca la Avicola, Lucian, faza cu puii stresati si puii fericiti.

Am vazut orase precum Belgradul unde comunistii au pastrat orasul vechi intact si au construit Noul Belgrad alaturi, cu bulevarde mari intre blocuri.

In general, oamenii care traiesc in spatii mici, in comunitati inghesuite, in vecinatati multiple sunt tarati.

Din pacate, refugierea in spatiile virtuale este un surogat si nu le rezolva problema.

Bine inteles, dincolo de toate aceste bariere sunt oamenii deosebiti, inteligenti si puternici, al caror intelect nu poate fi limitat de spatii si de oameni. Dar acestia sunt putini.

Multumesc pentru comentarii, Lucian.

P.S. Poate sunt si eu o victima... dar una in faza de negare! Deci nu fi trist!

Anonim spunea...

pare a fii cert uneori - sunt "un_trist" - ramane interesant si benefic ca ne aduci aminte cauzele nefericirii... asa ca te incurajez in continuare(de pe o consola "second-hand") - nu esti singur!

Anonim spunea...

ma scuzi te rog ca sunt atat de concis - "gandeam" sa ma restrang un pic - si sa va trimit niste fluierici, ... - sa "mitingiti" un pic mai zgomotos - ca asta este Lucrul Important al zilei- ... fluiericile sunt bune - mai apoi - si la distractie, prin discoteci... Voie Buna sa Aveti!