***
Eram in plin zbucium al tineretii si imi traiam plenar dramele mele profunde. Ani de zile statusem conectat aproape total la lumea abstracta pura a matematicii si in cea a cartilor, a lecturii.
Revenirea la incoerentele si asprimile lumii reale se facea acum cu consum de energie, cu costuri.
Ma aflam in plina drama sentimentala si credeam ca totul este acolo. Nu exista alegere. Nu exista iesire.
Imi amintesc ca prietenul meu Liviu, singurul profund, a venit la mine si m-a scos in oras. Nu mi-a dat niciun sfat, nu m-a judecat, nu a facut nicio interventie. Doar a fost cu mine acolo.
Am avut astfel prilejul sa imi impartasesc drama, sa imi adancesc experienta si sa o scot la suprafata.
Nu stiu cat au mai durat neintelesurile mele in incercarea de a ma regla cu lumea. Stiu doar ca in acel moment, simplul fapt ca el a fost colo cu mine a insemnat enorm. Nu am apucat sa ii multumesc vreodata.
***
A fi cu tine, Acum.
Uneori in viata este nevoie doar "sa fii" cu cineva in lumea si in calatoria lui.
Sunt momente in viata in care un om lasa sa se vada doar foarte putin din fiinta lui si isi duce cea mai mare parte a lumii lui la un nivel profund, adanc. Oamenii trec pe langa el si ii vad doar linistea aparenta de la suprafata. In adancuri lucurile stau altfel.
De multe ori ratam aceste momente ale celui de langa noi si micile fisuri devin astfel prapastii.
Tot ce poti face atunci cand omul de langa tine are un moment greu, de profunzime, este sa cobori cu el acolo si sa ii fii alaturi.
Este unul din lucrurile pe care il fac adesea in insotirile mele de coaching.
“A fi cu” presupune doar curiozitate despre tot ce este important pentru celalalt aici si acum.
Presupune ascultare pe nivelul 2, empatic, conectat la celalalt si pe nivelul 3, constient de tot ceea ce este important in spatiul care inconjoara conexiunea.
Este nevoie sa il ajuti sa isi exploreze teritoriul si sa isi adanceasca experienta. Orice iese la iveala este perfect. Nu este nimic de judecat. Nimic nu este de schimbat.
***
Cei mai multi dintre noi fugim de experientele triste. “Rezistam” si le ingropam adanc in straturile noastre profunde.
Stim ca ele revin adesea in momente sensibile si ca ne creaza un fundament din care ne hranim nesigurantele, ezitarile, neincrederile, renuntarile.
Facem, totusi, acest lucru pentru ca ne este teama de experienta dureroasa.
Calatoria prin valea plangerii se face insotit. De o persoana.
Pe masura ce imbatranim, astfel de tovarasi de calatorie sunt din ce in ce mai greu de gasit.
Oamenii isi pregatesc multe lucuri pentru zilele negre.
Din acest arsenal nu trebuie sa lipseasca lista de prieteni care au disponibilitatea si dragostea de a fi cu tine atunci, acolo unde esti tu, fara sa judece, fara sa vrea sa te repare, fara sa te schimbe. Doar sa fie cu tine!
Cine se afla pe aceasta lista a ta?
Cand ai verificat ultima data ca mai sunt acolo?
Tu pe lista cui te afli?
“I am your friend reminding you how to live your life as a gift from God!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu