Oamenii traiesc cateodata ca sa aiba de ce muri!
As muri putin din mine ca sa stau printre "oamenii care traiesc ca sa moara" si nu au curaj sa moara putin ca sa traiasca curat.
Sculptura in oameni as face... sa dau cu dalta sa sara aschie de suflet mort sa ramana ce e viu si curat.
Cateodata...
Altadata... ma uit in oameni ca sa invat, sa ma incarc, sa ma bucur, sa impartasesc... sa vorbesc si sa ascult...
As face scoala de oameni! Sa invatam sa fim vii unii de la altii, fara minciuna, fara amagire, fara comoditate...
Maine plec la Budapesta. A nu stiu cata oara. A nu stiu cata oara voi schimba paradigma umana, plec dintr-o realitate sociala si aterizez brutal in alta. Alta tipologie umana, alta problematica, alt tip de relatie, de vorbire... Asta ma tine viu!
In mai putin de un an... Edinburgh, Helsinki, Bratislava, Belgrad, Sofia,Tesalonik, Budapesta, Arad, Timisoara, Sevilla, Cordoba, Gibraltar, Strasburg... ametitor, schimbare de planuri la limita schizofreniei, flasuri de realitati, sar dintr-o fereastra culturala in alta, diferente care ma hranesc, ma nuanteaza dar ma si obosesc din ce in ce mai mult...
Asa ca m-as opri o vreme, as muri putin din mine, ca sa stau printre oamenii din cultura mea, sa facem impreuna scoala de caractere, de adevar, de Oameni, sa dam cu dalta ca sa sara aschii de suflet mort si sa ramana ce e viu si adevarat in noi!
Un comentariu:
Remarcabila diversitatea calatoriilor tale-eu am o pseudo teorie religioasa tip "omul fiintza este "
drumurile prea lungiimbatranesc calatorul - este si o explicatie la de ce de exemplu
calugarii traiesc "in medie" mai mult decat ceilalti.Intradevar, Tragic!
Trimiteți un comentariu