Despre legaturile lumesti si cele de dincolo de lume (final)

Eu stateam in bucuria si minunea CLIPEI, pe cand ei, calugarii, renunta la ea pentru a-si asterne nemurirea.
Incurajat, l-am intrebat si despre cealalta parte a framantarilor mele.
Mi-a vorbit, mutand incet atentia in alta parte, ca si Batranul.

- Nu mi-ati raspuns, Parinte! Plec nelamurit din Munte.
- La ce? Intreaba-ma!
- Mantuirea este posibila doar prin cruce, prin suferinta?
- Uite cum e, SUFERINTA o ingaduie Dumnezeu celor care isi curata sufletul; de pacate din ce in ce mai profund!
Ca sa ii poata ajuta pe cei din neamul lor!
- Suferinta si rugaciunea noastra ii pot ridica din iad si pe cei de dinaintea noastra!
- DA!
- Pana la cate generatii?
- (zambeste) O MIE! Si inca patru generatii dupa noi! Ingaduie Dumnezeu suferinta noastra si atunci cand stie ca putem duce crucea si pentru cei care au murit in pacat din neamul nostru si acum asteapta.

Inaltarea si zidirea mea ca OM se fac in legatura cu alti oameni.
Mantuirea este individuala dar nu suntem datori numai cu mantuirea noastra.
In toata zidirea aceasta de om si de neam, Dumenezeu ne-a ingaduit clipe de Rai - micile bucurii lumesti!