Principiile. Principile. I. Invincibile armada

La intrarea din catedrala din Sevilla, o coada imensa. Dupa ce ajungi in fata, dupa ceva timp petrecut in coada, pe un panou la intrare sta scris ambiguu:

“Solo grups/Only groups”

“Entrance" ... si o sageata catre stanga

Nu stii daca acolo este intrare numai pentru grupuri sau daca grupurile trebuie sa mearga la stanga.

In fata noastra era o pereche de germani de varsta a treia iar in spate doi italieni simpatici, tineri, cu un copil mic.

- Seems to be only for groups! Il abordez pe neamt!

- Yes! Imi raspunde el dupa ce se documentase intre timp.

- We need to organize a group, ma distrez…

- Yes, an international one!

- So, we are six people: two Germans, two Romanians and two Italians with a kid. You have to take the lidership (glumesc). With Romanians it’s easy. Difficult with Italians... You know, the European context… your Commisionaire on Energy saying that Italy, Romania and Bulgaria are nongoverned…

Ne amuzam cu totii si intre timp ne apropiem de intrare.

- I have no cash, only card! spune timid italianul,

- So, you pay for all ! :)

- Only groups!! racneste paznicul spaniol. Individuals... there! Si arata hotarat cu mana spre dreapta.

Foarte interesant ce s-a intamplat in continuare:

   Italienii s-au rasucit spre calcaie si au plecat sa caute cealalta intrare.

   Noi am mai ramas putin sa vedem daca situatia este “zidita” intr-adevar si daca nu exista vreo solutie sa nu luam coada de la capat din nou.

   Nemtii, intre timp, incepusera sa protesteze (ea) si sa negocieze sa se lipeasca de un grup (el).

- Where are the italians.

- They ran! ma amuz.

Situatia este “de Kafka”. Spaniolii sunt impenetrabili!! INVINCIBILE ARMADA. Sunt calare pe reguli. Sunt una cu ele.

- NO WAY!

Neamtul incearca sa se lipeasca de o ghida spaniola si sa ne cumpere bilete prin grupul ei. Femeia il priveste inamarmurita, cu ochii iesiti din orbite… 

“Asta vrea sa incalc regulile… Si noua ce ne mai ramane?! Ce mai suntem noi fara reguli. Astea sunt regulile si trebuie sa le pazim cu pretul vietii!!”

Ma intorc distrat catre Pavel:

- Hai!

Gasim coada cealalta si ne asezam din nou la rand ca sa ajungem la casa de bilete. Italienii, cuminti si ei, ii ascultau pe niste britanici care patisera acelasi lucru.

- You realize that they have this situation maybe hundred times a day.. But they change nothing, ma amuz!

- Maybe they like the situation, spun englezii.

NEMTII nu s-au mai intors!! 

I-am vazut, insa in catedrala… 

INTRASERA pe la intrarea pentru grupuri!