- Desi este ciudat, conform constitutiei noastre, in Bosnia sunt trei feluri de cetateni: musulmanii se declara ca fiind BOSNIACI, catolicii se declara CROATI iar ortodoxii SARBI. Eu sunt musulman bosniac.
Velid este bosniac, om de afaceri si coleg de club cu Gasha, sarb. Fac afaceri impreuna, vorbesc aceeasi limba, traiesc aceleasi realitati iugoslav - balcanice. Singura diferentiere dintre ei este data de religie si de un orgoliu puternic. Imi este greu sa intru in logica relatiei lor. Totul este ISTORIE.
I-am intalnit pe amandoi undeva intr-o Asie cu mixuri zaroastriste, musulmane si pe alocuri crestine, purtand dupa ei un "flavor" balcanic in care conotatia religioasa parea doar un apendice la o disputa istorica la limita fratricidului.
*
Cateva ore mai tarziu eram cu amicul meu roman si crestin la portile orientului, intre avioane, gonind cu taxiul spre centru, spre piata Taxim, incercand sa prindem in cele cateva ore ceva din culoarea si aromele Istanbulului.
- Sorry, sir, Taxim CLOSE!!
Si soferul, care transpirase spunand tot ce stia el in engleza, si-a icrucisat bratele pe piept ca sa fie convingator ca nu mai este nicio cale de acces spre centru.
Am coborat resemnati si am inceput sa vedem cum se formau grupuri, grupuri de comunisti cu steaguri rosii mergand spre centru.
Am gasit imediat un alt taximetrist care, pentru 20 de dolari, a fost de acord sa ne duca spre Sfanta Sofia.
- President say: "NO TAXIM!! Please, no Taxim, no centre!" But they say: "YES, YES, Taxim!! Centre!!"
Intre timp, incepusera luptele de strada cu politia, cu gaze lacrimogene si dispozitive care imprastiau multimile.
- Sunt tare curios pentru ce fac asta, ii zic amicului?!
- Cum de ce? Sunt comunisti!
- Yes, yes! Comunists! Istanbul nice city. Nice life! But they say: " Taxim, Taxim, centre!!". But president say: "Please, no centre today!!"
*
Sentimentul pe care l-am avut in Sfanta Sofia este dureros! Perla Constantinopolului era transformata acum in moschee, flancata de minarete iar peste drum de ea, moscheea albastra ridicata in oglinda pentru a o umbri si mai mult.
Baptisteriumul din spatele catedralei, unde se savarseau botezurile crestine pe vremuri, era acum mausoleu pentru sicriele sultanilor si printeselor musulmane.
La intrarea in mausoleu o placuta anunta cum francezii le furasera la sfarsitul secolului XIX un mozaic trimis in Franta spre restaurare, o rusine a istoriei etc etc...
- Ooo, c'est domage!! spune o frantuzoaica dupa ce prietena ei ii explica despre ce este vorba. Apoi se descalta disciplinate, isi pun baticul si intra sa se plimbe printre sicriele verzi ale sultanilor.
Peste drum, la moscheea albastra, un afis mare cu descendentele profetilor de la Adam la Muhammad, incearca sa ii convinga pe turisti ca Allah a trimis inainte 124.000 de profeti ca sa indrume umanitatea spre "the Last and Universal Prophet" si ca "all prophets were muslim"de la Adam, trecand prin Idris, Noe... Abraham...
Francezii se descalta disciplinati asteptandu-si intrarea in moscheea albastra.
- Madam, madam!! No there!! There!! le arata ghidul cu degetul impingandu-le usor ca sa nu se imbulzeasca la intrare si sa incurce intrarea cu descaltatul lor.
- There, there! Yes! Go, go!
*
- We are 18 milions! spune acelasi sofer care venise sa ne duca inapoi la aeroport!
- Iti dai seama. cat Romania!
Lasam in urma un oras efervescent, plin de turisti. La orice colt se face o mica afacere. Peste tot este un sentiment de libertate pentru afaceri. Toata lumea face un small business. Fiecare vinde ceva. Nicio fiscalizare, nicaeri. Micile afaceri sunt lasate sa traiasca, sa se dezvolte.
DE jur imprejur un ocean de case. Dealurile sunt impanzite de case printre care serpuiesc stradute mici. Dintre ele se ridica o padure de varfuri ascutite de MINARETE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu