Edinburgh este un oras pe "straturi".Ca sa iesi in Market Street din Carlston Hotel trebuie sa cobori la etajul minus 4, prin spatele hotelului, sau poti iesi la parter in North Bridge dupa care te trezesti in aceeasi strada. Edinburgh este un oras pe mai multe niveluri. Pentru cineva care nu stie asta este confuzant.
Am intrebat-o pe o vanzatoare draguta si filipineza dintr-un magazin din aeroportul din Frankfurth daca pot sa fac fotografii la noul model de telefon Vertu expus intr-o vitrina bine luminata. Dupa ce a inteles in final ce vroiam sa fac, mi-a zambit si mi-a spus politicos ca nu se poate. Am insistat la fel de politicos intreband-o ce poate fi asa de special la un telefon de 15.000 de euro?
- You can read here, sir! mi-a aratat zambind...
- I saw, thank you, but once again, what can be so special at a mobil phone?!
- You can read here, sir... mi-a zambit incurcata si scoasa din fisa postului...
Cativa pasi mai incolo, un magazin Hermes cu doua trei posete in geam si o bluza... doi oameni inauntru, discreti, slabi, cu o usoara marca a distinctiei.
Eu intru intr-o librarie ca sa imi iau carti si incep sa citesc. Nici nu imi dau seama cand trece timpul. Rasfoiesc un best seller despre inteligenta sociala. Langa mine un domn inalt, distins, altfel de distins decat cei din magazinul Hermes, semana cu Morgan Freeman... rasfoia un tom gros cu memoriile unui inalt functionar de la Casa Alba.
Imi iau cateva carti dar decid in cele din urma sa las "inteligenta sociala" in raft. Mi s-a parut dintr-o data speculativa si in plus, parca nu imi mai place reteta acesta simplista de a imbraca orice idee intr-o poveste americana: " John a lucrat toata viata intr-o companie cu 50 de angajati...". Parca e prea facila..
Doi nemti vorbareti cumpara nustiuce revista de citit pe avion. Sunt cu siguranta pe alta orbita culturala decat "Morgan Freeman".
Merg sa ii iau pe cei doi colegi romani care asteptau ora de decolare in restaurantul Mc Donald's din aeroport si dau de cele trei sarboaice dragute care asteptau si ele in acelasi loc, la o cafea...
- Aeroportul acesta este construit pe mai multe "straturi"- spun, gandindu-ma la telefonul Vertu si la lumea din magazinul de carti. Trec unii pe langa altii oameni situati in dimensiuni sociale, culturale, educationale diferite desi aparent impart acelasi spatiu fizic.
- Cum adica? intreaba una dintre ele.
Nu stiu sa ii explic si ii zic:
- Cum sa iti spun, si tu si seful tau ati fost in Edinburgh dar numai el a stat la Sharaton. Amandoi calatoriti cu Luftansa dar numai el merge la first class... .Ea este draguta, un doctorat in comunicare media, distinsa, seful ei "business oriented", ambitios, zboara numai cu Luftansa si numai la first class si sta la Sharaton atunci cand nu exista Hyatt in oras... dar asta nu i-am mai zis!
A zambit si a ramas pe ganduri.
Daca ar pune Dumnezeu o oglinda in mijlocul cetatii unii ar rade uitandu-se in ea, altii s-ar infuria, fiecare ar vedea reflectia modelata dupa propria personalitate.
Andrei Plesu povestea despre un trib de salbatici unde oameni moderni au proiectat un film politist! Intrebati ce au vazut, cu totii au raspuns "- Doua gaini pe o pajiste!". Oamenii "noi" au derulat filmul si au descoperit o secventa minora in care apareau si doua gaini in plan secundar. Era locul lor comun, al omului modern si al celui tribal, loul in care doua perspective ale aceleiasi lumi aveau ceva in comun.
In acelasi lucru, fiecare ne vedem propria "gaina", "in functie de nivelul nostru de cultura, de interesele noastre intelectuale, de formatia, deprinderile si obsesiile noastre". Firesc pana la un anumit punct - spune domnul Plesu.
Altfel, Edinburgh este un oras frumos, pe diferite niveluri, iar "straturile" sociale, culturale, aspirationale sunt la fel de evident marcate si aici ca si in aeroportul din Frankfurt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu