Bucuria unei noi vieti!

L-am ascultat pe Parintele Nicolae Tanase cum spunea unor fete tinere ca viata trebuie lasata sa curga, nu trebuie oprita!


Fiecare copil al nostru ne-a fost dat de Dumnezeu intr-un anumit moment al vietii. Noi doar am lasat viata sa curga. Venirea fiecaruia ne-a sporit sufleteste si material.

Domnul Nicolae Popa are 16 ani de inchisoare, 6 copii din 7 nascuti si 18 nepoti. 3 dintre copii i s-au nascut in tara, dupa varsta de 34 de ani, la iesirea din inchisoare si restul in SUA. Imi spunea zilele astea ca niciodata copii lui nu au suferit de foame, nici in cele mai negre zile, totdeuna Dumnezeu a avut grija de ei!

Reactia oamenilor care aud ca ni s-a nascut al cincilea copil este un spectacol in sine:

- oamenii care, ca dl Popa, se bucura din tot sufletul, din toata inima; sunt in general oamenii care la randul lor au multi copii si/sau sunt oameni inteligenti si/sau cu suflet mare care realizeaza maretia unei nasteri

- oameni care se bucura la fel de sincer, isi dau seama ca trebuie sa fie ceva deosebit aici dar nu pot interioriza frumusetea actului din lipsa de timp de reflectie sau pur si simplu; in general acestia nu isi pot opri gandul ca un dram de sminteala, de ciudatenie, trebuie sa fie pe undeva.

- cei mai multi oameni sunt convinsi ca trebuie sa fim neoprotestanti, afla ca nu suntem si respira usurati; ma intreaba complice daca am parohie, spun ca nu, dar mergem la biserica si aici intervine nedumerirea; evalueaza, isi dau sema ca suntem oameni cu carte, nu avem probleme materiale mai mult decat au alti oameni, spun ca da, felicitari, dar sunt total nedumeriti.

- sunt simpatici cunoscutii cu care nu ne-am mai vazut/auzit demult, carora le spun ca a nascut Lavinia si care nu spun nimic cateva secunde bune dupa asta.

Ce spun in general oamenii:

- bai sunteti extraordinari, pe bune, eu povestesc la toata lumea despre voi
- nu stiu cum puteti, noi avem unul singur si ne omoara
- sotia mea mereu ma intreaba, cum se descurca Lavinia cu 4 ?!

- daca nu ar veni in fiecare luna factura de la banca as mai face si eu unul

- am doi baieti, imi garantezi tu ca daca mai fac unul e fetita?

- sunt prea batrana sa mai fac un copil, nu te uiti cum arat?

- noi ne-am propus sa facem doi copii

- intai sa ne luam casa, sa putem sa ii asiguram conditii minimale si apoi facem copil

- tie nu iti e cateodata frica ca nu ai cu ce sa ii cresti?

- daca am un regret acum la varsta la care am ajuns este ca nu am mai facut macar un copil

Nu am intalnit pana acum pe nimeni in afara de cei cu multi copii care, atunci cand a auzit cati copii avem, sa nu se simta dator sa spuna ceva, cei mai multi apeland la una din replicile din lista.
Ce as vrea sa impartasesc cu voi,ca pe o paine calda scoasa din test si rupta cu mana este bucuria aceasta imensa pe care noua ne-a dat-o fiecare copil nascut in casa noastra! Ea este mai mare si mai profunda, pe masura ce am inaintat in varsta. Umple sufletul pana da pe-afara, este inexprimabila, intraductibila, nu are corespondent.

S-a nascut al cincilea copil al nostru, a patra fetita, o cheama Elisabeta si este singurul lucru nou care conteaza pentru noi acum!

Inainte sa va grabiti sa ne transmiteti felicitari care sunt convins ca vin din tot sufletul, opriti-va cateva momente si ganditi-va ce ar putea sa va aduca in viata voastra un copil sau un nou copil.

Din experienta mea de pana acum, in spatele familiilor fara copii sau cu un copil, in afara celor pentru care Dumnezeu are socoteala lui care ne poate scapa, se pot ascunde comoditate, egoism, iluzia carierei, spaima nejustificata de greutatile vietii, lipsa curajului, insecuritatea, usuratatea tineretii dar cu siguranta, necunoastrea bucuriei si a binecuvantarii pe care o are casa cu multi copii.

Decizia parintilor de a face un singur copil, rapindu-i bucuria de a avea frati, ma intristeaza profund. Celor carora declara senin ca s-au oprit la doi copii as vrea sa am puterea sa le transmit ce pierd prin asta.

Stiu ca cea mai buna politica pe care o putem face este cea DEMOGRAFICA!

Doamne ajuta!