joi, 19 iulie 2018

NEUROPLASTIA IESIRII DIN PRE-DESTINARE





     Cei mai multi dintre noi ne nastem pentru destine marunte. Si complicate. 

***
Pentru neamtul comun este in regula sa fii un om obisnuit. Si pentru italian, cred… Francezii…
Ei isi pot suplini aceasta nevoie de a fi remarcabil prin recunoasterea pe care o au in societatile pe care singuri si le-au construit. Acolo fiecare dintre ei este zugravul, laptarul, doctorul, politistul… In comunitatile mici, acest lucru este si mai pregnant iar sentimentul de apartenenta la o lume, o cultura locala sau nationala este mult mai important.

***
Noi, in schimb,  am fost invatati sa visam, permanent, sa iesim din multime. 
Acesta este paradoxul lumii uniforme in care am crescut. Fiecare era in competitie cu fiecare, piticii sovietici aveau nevoie sa fie cei mai mari pitici din lume. La sfarsitul zilei, eram, insa, cu totii "la fel de egali", doar ca unii erau "putin mai egali decat altii".

***
Lumea noastra abia acum incepe sa se expandeze, pe masura ce memoria colectiva uita cenusiul uniform. 
Generatiile noi au o sansa la diferentiere. Cei mai multi, insa, schimba acvariul cu unul mai mare. Si nu isi dau seama.
Practica ne arata ca doar 2% dintre noi au puterea sa isi influenteze major viata si mediul in care traiesc. Pana la 20% inteleg ce se intampla cu viata si cu lumea lor. Restul de 80% intreaba a doua sau a treia zi ce s-a intamplat sau, pur si simplu sunt sub vremuri. Sunt la indemana mediului in care s-au nascut.
Si asta genereaza frustrare.


***
Am vazut cat de mult determina viata unui om mediul, familia, satul, cartierul in care s-a nascut. Oamenii nascuti intr-o lume a supravietuirii nu vor TRAI cu adevarat. Ei vor rezista, vor pieri frumos, vor fi victime sau cel mult protestatari. Doar pe unii dintre ei, frustarea ii va propulsa in destine ambitioase. Daca stiu sa dubleze asta cu educatie cu vis si cu proiect pe termen lung, ei isi pot incepe pariul familial de a construi blazon. Sunt putini.

***
Lucrez cu multi oameni. 
Cei care au stat mult in sentimente de rusine, frica, umilinta, foame, lipsa de speranta, lasitate, minciuna, tradare, obraznicie, ura, toti acesti oameni care s-au nascut si au trait multa vreme in acest taram al intunericului, au creierele brazdate, modelate, programate pe un anumit calapod. Au santuri fizice care ii fac sa exprime aceleasi ganduri negre, sa foloseasca aceleasi cuvinte negative, sa intre pur si simplu pe pilot automat si sa isi peroreze povestea trista la cel mai mic declansator corelat cu o experienta anterioara.

Munca de transformare a acestor oameni este pur si simplu NEUROPLASTIE, schimbarea mintii, a creierului. Construim alta strucutra, alte conexiuni neuronale, alta chimie a creierului. Aceasta presupune o disciplina extraordinara, o vointa de fier dar, mai ales, o motivatie iesita din comun.
Si nu este simplu.

***
Sant convins ca Dumnezeu nu face rebuturi si, de aceea, sensul vietii mele este acela de a insoti oamenii in descoperirea unicitatii lor primare, sa si-o reaminteasca si sa si-o acceseze. Si fac cu bucurie acest lucru.

Cei mai multi dintre oameni aleg, insa, privilegiul de a fi victima, de a se plange, blama, de a gazi vinovati pentru nereusitelel lor, de a fi defensivi sau de a se refugia in intelepciuni de 2 bani care sa le justifice mizantropia.

Foamea de remarcabil este pe undeva nenaturala. Pentru ca noi suntem mai mult de atat, suntem unici, avem samanta dumenzeirii in noi. Este de ajuns sa fim constienti si conectati cu acest lucru.

Parintele Visarion de la Clocociov imi spunea adesea, in timpul spovedaniei: 
     - Dumnezeu nu a facut doua raiuri, nu avea rost!!

Stiu ca pentru multi dintre noi viata este dura. Pentru ca asa am fost programati. Prin mediul in care ne-am nascut, prin educatia pe care am primit-o, prin cartierul in care am jucat fotbal, prin margarina vizana pe care am mancat-o, prin visele care ne-au fost ucise, prin parintii sau fratii, copiii care ne-au murit prematur, prin experientele dureroase prin care am trecut, prin umilinte, foame, lipsa de speranta. Eu la randul meu am trecut prin toate acestea.

Dar totdeauna exista un sens plin al vietii. Victor Frankl, in marturiile sale cutremuratoare din “omul in cautarea sensului vietii” spune ca, chiar si in acele momente limita ale vietii noastre, avem un motiv pentru care sa ne trezim si sa respiram.

Mai aproape de cultura noastra, toata literatura inchisorilor poliitice din Romania marturiseste acest lucru.

Exista o speranta.

Dar mai stiu ca majoritatea noastra traim la 10-20-30% din potentialul nostru si mai stiu ca avem datoria si puterea de a ne apropia cat mai mult de starea noastra rotunda, de bucurie si implinire. 
Meritam asta!
Cu totii. 
Prin creatie.


Toata viata mea, atat cat va mai fi, voi fi alaturi de oameni care isi asuma cu curaj si speranta aceasta calatorie.

miercuri, 18 iulie 2018

THE SECRET CLUB OF GENUINE PEOPLE

     

     Alessa este una dintre cele mai pozitive, optimiste si realiste persoane, in acelasi timp, pe care o stiu. Am descoperit-o tarziu, dincolo de "screen saver-ul" ei prietenos, care m-a indus in eroare. De fapt, asta a fost una dintre provocarile mele dintotdeauna, sa trec dincolo de aparitia uniformizatoare, in care "toti oamenii sunt la fel", si sa fiu atent la acea privire, acea vorba, acel semnal care tradeaza diamantul din om. 
     La ultimul nostru training comun din Munich am stat de vorba cu ea ceva mai mult pentru ca stiam ca era unul dintre putinii alumni, pe care ii stiam eu, ai unui program exclusivist de lidership de care eram interesat la randul meu.
     Era pasionata de psihologia pozitiva, il urmarea pe Martin Seligman de la UPenn si urmase unele dintre cele mai puternice programe de dezvoltare de care eu nici nu auzisem.
     Mi-a trebuit o vreme ca sa imi dau seama ca era unul din cei care aveau acces la "acel" gen de club de resurse de dezvoltare pe care nimeni nu ti le dezvaluie si pentru care iti trebuie o avere DOAR ca sa ajungi la ele. 
     Am inceput sa il remarc pe acesti oameni dupa ce mi-am dat seama ca multi dintre cei alaturi de care invatam au urmat cam aceleasi cursuri, aveau aceleasi repere si vorbeau despre un anumit tip de experiente. In toti investeau companiile din care veneau. Nimic de aprentele lor nu tradau acest lucru.


***
     Allessa era change manager la o companie globala. 
     Incercand sa aflu de ce o companie asa mare avea nevoie de un Change Management Department la scasa globala, am aflat ca asta ii ajuta pe ei sa urmareasca cei 3 indicatori importanti pentru a avea un angajat performant:
 1. Fericirea 
 2. Autenticitate
 3. Vulnerabilitatea. 
Interesant, nu?!



***
     Succesul in lucrul cu echipele pe care eu le intalnesc este dat de felul in care reusesc sa le activez cei 3 G. 
1. Genuine 
 Am nevoie ca oamenii sa fie naturali, pe bune, deschisi, bine cu ceea ce sunt 

2. Generous
 Si generozitatea suprema este ca ei sa reuseasca sa fie Aici si Acum unul pentru altul in munca lor. Generozitatea obliga, creaza conexiune puternica, este de la Dumnezeu!!

3. Generative
 Este ceea ce isi doresc majoritatea managerilor romani. Oamenii devin proactivi, ccreaza sinergii si intregul devine muuult mai mult decat suma partilor.



     Provocarea mea este sa ii fac pe oameni sa se cunoasca si sa se simta bine cu ceea ce sunt, fie ca este vorba de un om sau de o intreaga echipa. 
     Lucruri simple.
     Liderul unei echipe frumoase cu care am lucrat candva, contrariat de faptul ca lucruri asa de simple, de firesti pe care eu le lucram cu ei, aveau o putere fantastica de a transforma oamenii, si-a dat seama ca poate incepe singur aceasta transformare a lor.

     - Le-am spus aceleasi lucruri pe care le-ai spus si tu, imi spunea el. Nu a mers. Nu este acelasi lucru...
:)


     Am inteles ca intreg firescul si toata puterea cuvintelor simple pe care le spunea Alessa au in spate  miile de ore de formare de inalta clasa si bugetele imense pe care le-a investit compania in care ea lucra. 

joi, 12 iulie 2018

NEVOIA DE GHIDAJ SI CURAJUL DE A-L CERE!


        

O persoana pe care o respect si o iubesc imi spunea de curand, strecurat printre alte lucruri serioase despre care discutam:
      "Draga, este si o moda acum in companii sa le dai coaching oamenilor…"
Indraznesc sa sper ca vom construi impreuna un proiect frumos, prin care sa pot sa ii intorc o mana pe care mi-a intins-o candva…  am discutat mult despre acesta, si asta m-a facut sa fiu atent la acest semnal intelept. 

Am inteles, in timp, ca, undeva, exista aceast gand ca piata a fost excedata de coachi si ca dincolo de profesionalismul multora dintre ei, pentru si mai multi, coachingul este doar un moft, o cautare personala de multe ori fara substanta, in care ii antreneaza si pe altii. 

Multa vreme am avut o rezerva, la randul meu,  in a-mi lua un coach… Nu aveam nevoie si mai ales nu aveam incredere. 

        Am invatat mult si multe in viata mea de pana acum si am mai fost invat de lumea in care am crescut sa caut in permanenta excelenta. Sincer, ca multora dintre voi, imi era greu sa gasesc pe cineva care sa imi castige increderea.
Stiam de mic secretul lui Abel, care la 20 de ani avea descoperiri remarcabile in matematica: 
                           “I-am studiat pe maestri nu pe discipolii lor”. 
        Asa ca toate studiile mele de coaching i-au cautat pe acesti coachi remacabili asa ca am avut ocazia sa invat in traininguri de durata de la cateva zeci de coachi din peste 10 tari si recunosc ca asta nu a facut decat sa imi deschida setea de dezvoltare si sa realizez cat de mult am de crescut.
In momentul in care am realizat ca, oricat de destept ma cred eu, am nevoie de un coach la randul meu, am inceput sa ma gandesc pe care dintre ei mi l-as dori sa il am alaturi.

Recunosc ca am avut doua optiuni: 
  • unul dintre ei era o persoana cu un palmares profesional impresionant: lucrase in cercetare, interfete de comunicare a creierului cu computerul, avea un backround in neurostiinte, facuse studii pe schizofrenie iar in tinerete fusese artist si in plus acum lucra cu echipe mari, era coach sistemic. As fi avut mult de invatat profesional de la ea. Nu a fost alegerea mea
  • Am ales in schimb  dupa cum am simtit, ascultandu-mi intuitia si emotiile
Lucrez de multa vreme cu un coach si gandindu-ma ce o face exceptionala, pentru ca pur si simplu este exceptionala am inceput sa pun pe lista.
In primul rand este britanica …
Are un pachet de certificari impresionant si a invatat tot ce se poate din zona conexa coachingului si se dezvolta in permanenta.
Am vorbit despre toate astea intr-un live pe fb.
Ce o face speciala, insa, este faptul ca a reusit sa creeze acel spatiu sigur si curajos in care generam, crestem impreuna.
In spatiul acela am claritate, energie, putere. Sunt in zona mea de certitudine maxima si de standarde inalte, ramanand puternic ancorat in timpul prezent si in perspectivele mele cele mai rezonante.
Cine are urechi de auzit, sa auda.
Este un nivel de maiestrie in spatele caruia recunosc disciplina si munca ei sustinuta.
Acknowledgement-ul ei este autentic iar championing-ul este atunci cand trebuie si unde trebuie.


Asa cum relatia cu Dumnezeu are, in perspectiva mea, nevoie de guidance-ul oamenilor care au intelepciune teologala si harul preotiei, cred ca oamenii care au curajul cautarii unei vieti remarcabile au nevoie de un coach de exceptie care sa ii insoteasca.
Curaj!

marți, 10 iulie 2018

CUM SA ITI ALIMENTEZI CONTUL EMOTIONAL AL RELATIEI




Relatia oamenilor cu agenda zilei este ca un dans kizomba al fluturelui de noapte cu felinarul fierbinte.
Evenimente intense si de scurta durata ne iau ochii, ele pot avea "darul" de a suspenda si inlocui proiectele personale, mai ales daca acestea din urma sunt firave. Atunci cand aceste proiecte lipsesc... suntem frunze in vant... Atentia noastra este ca un fum de frunze ude care se insira de la semifinala de la mondialele de fotbal - pana la stirile de seara care anunta suspendarea... unui joc de glezne...

***

La fel in relatiile noastre importante, importante pentru noi, de multe ori ne ducem dupa fenta, dupa zgomot si dupa acele lucruri care au energie de moment - suficient de mare ca sa ne distraga atentia.
De si mai multe ori, nu suntem in stare sa sezizam acele momente importante pentru relatiile noastre, care ne reclama atentia si participarea.

Fiecare relatie are o BANCA DE EMOTII BUNE.
In functie de cat de mult depunem in aceasta banca, vom reusi sau nu sa trecem peste momentele grele, inevitabile pentru orice relatie.

Iata secretul pe care il stie tot satul si nu il stie barbatul despre cum putem incarca acest cont.

Din cand in cand, partenerul nostru de relatie: sotul, iubita, copilul, prietenul, colegul, seful, asociatul… exprima… lanseaza catre noi o cerere simpla, o nevoie importanta de conexiune.
Ea poate fi exprimata direct, sugerata doar sau chiar invaluita in multe straturi si greu de intuit. Daca avem atentia, geniul, sa simtim aceasta deschidere pentru conexiune si sa ii raspundem in mod autentic, necontrafacut construim legatura durabila.

Raspunsurile noastre pot fi:
  1. Sa venim in intampinarea acestei oferte - sau
  2. Sa ii intoarcem spatele

Nu sunt totdeauna chestiuni extraordinare. De cele mai multe ori sunt lucruri absolut banale:

Incalti tu copiii?
colegul care incearca sa deschida usa cu bratul plinde dosare - i deschizi usa?
Saluti primul in fiecare dimineata
O atitudine usor acida care, defapt reclama respectul tau. Arati sau nu respect indiferent de atitudinea celuilalt?
stii ca azi se grabeste sa plece la copilul bolnav - Ii duci materialul cu o jumatate de ora mai devreme ?!
Cand cureti zapada de langa Masina ta, ii faci partie si vecinului?
Mergi cu ea la cumparaturi de pantofi?
Spalati impreuna farfuriile?
Stii ca ii place sa luati micul dejun in pat, aduci tu cafeaua ?
Ai rabdare si placerea sa asculti povestea zilei cand va revedeti?


***

Nu sunt un sot model dar, cand imi amintesc si cand am ocazia, nu ratez sa imi incarc Banca de Emotii bune a Relatiei noastre.
Iata un exemplu recent.
Dupa ce ne-am intors cu cele trei fetitie mici din weekendul la mare si am adus-o si pe Sanziana de la Never Sea, o mare gramada de rufe astepta sa intre in masina de spalat. Am simtit momentul greu al sotiei mele care era la fel de obosita ca mine si atunci am sarit sa aduc geamantanul cel mai periculos, cel care fusese la festival si apoi rufele mele murdare dupa care  am luat eu cele doua fetite mici si le-am dus la dus. Le-am adus prosoape curate si le-am dus la culcare. Apoi, chiar daca aveam ceva de lucru, si i-am urcat articolul pe blog. Am facut-o cu bucurie… chiar daca la sfarsit am scapat un mormait de urs cenusiu… care era cat pe aci sa strice totul…


****

Care sunt OBSTACOLELE pentru aceste oferte de conexiune:
  1. Lipsa atentiei/distragerea
  2. Faptul ca sunt acoperite de furie sau de alte emotii negative
Dar despre asta voi vorbi alta data...



joi, 5 iulie 2018

Despre FOAME, DURERE, FRUSTRARE...




Copiii care au crescut in foame si ies invingatori - sunt povestile celebre de succes care ajung virale in social media.
Am cunoscut acesti invingatori! Sunt oameni care au cateva lucruri in comun. 
Cand se proiecteaza si se conecteaza in realitatea aceea a copilariei lor, li se umezesc ochii, li se schimba fizionomia, isi strang buzele. Le-a fost greu, le-a fost foame, au trecut prin durere. 

Cu totii au scoala vietii. 
S-au batut, au experimentat multe medii si au muncit de mici. 
Cei mai multi au facut bani de mici. Bisnita. Au cumparat ieftin si au vandut scump. Acum, in mod clar, ei au o relatie speciala cu banii. 

Toti sunt extrem de tenace. Nu se dau batuti. Nu renunta. Nu te lasa pana nu e ca ei. Pana nu clarifica. Pana nu reusesc. Au vise. Vad inainte. In detaliu. Se gandesc de multe ori si in amanunt la locul in care vor sa ajunga. Sau, cel putin, asa au fost candva.

Pentru toti acestia, foamea, frustrarea, suferinta au insemnat scoala disciplinei.

***
La fiecare astfel de poveste exista 1 milion de povesti in care niste oameni au crescut in frustrare si respingere dar acum sunt striviti in destinele lor. Povestile astea nu mai sunt virale pe facebook. 
Lumea prefera sa vorbeasca despre copilaria grea a lui Abraham Lincoln care a candidat de x ori pana sa ajunga presedinte sau de patronul de Ali Baba, Jak Ma, care a fost respins de la 1000 de interviuri de angajare si in cele din urma a ajuns miliardar si s-a razbunat, de Tony Robbins care a fost batut de o mama nebuna si a crescut in foame si frustrare.

Sunt o gramada de alti oameni care le transmit mai departe povestile, auzite de ei la mana a cincea, acesta fiind felul lor de a-si vinde iluzii ca odata si odata se va putea intampla si pentru ei, si pentru copilul lor, acelasi lucru. Dar, daca se poate, fara munca aia criminala din spate. Sa castige la loto fara sa joace. Daca se poate.... asaaaa… din legea atractiei universului sau citind carti despre abundente….

Oamenii care au suferit - cei infranti…

Sunt unii dintre ei care “baltesc” in emotii puturoase si stau inclestati in neputinta lor. 

Am invatat, pe pielea mea sa ies repede de acolo si sa nu ma asociez afectiv pentru ca - nu-i asa? - oamenii sunt lasati de Dumnezeu intregi, cu tot ce le trebuie pentru a-si face viata plina. 
DAAAR .. tot Dumnezeu ne-a lasat, cum zice Mihail Neamtu, un spirit frumos, cu ‘povara libertatii”. Cat ar fi ei de zdrobiti, exista acolo si o alegere subconstienta pe care ei o fac si pe care EU nu o judec. Stiu ca traiesc permanent cu o stanca pe piept. O inteleg si ma rog pentru ei sa ii ridice Dumnezeu de acolo de unde un om simplu nu poate interveni.

Exista, insa, unii care isi doresc sa iasa de acolo si sunt dispusi sa plateasca pretul disconfortului pentru asta. Insa este nevoie de o energie uriasa pentru ca ei sa se poata rupe din durere.
Ce nu stiu toti acesti oameni este ca toata frustrarea asta acumulata in timp reprezinta pentru ei un bazin enorm de energie si de actiune. Cu totii au in inima si in celulele lor un reactor nuclear. 
Cu toate aceastea ei joaca mic!!! Au tinte joase si cauta obsedati SIGURANTA!!! Strang ca harciogii orice si, cum ajung la un nivel minim de acumulare, incep sa moara lent.

Aici este provocarea mea de coach. Aici imi dau examenul. 
Am invatat sa observ dinainte, insa, daca exista din partea lor aceasta deschidere la influenta, buna intentie, disponibilitatea si capacitatea de efort si de angajament pe termen lung si abia apoi sa ma apuc de treaba. De obicei nu este asa.
Recunosc ca toate acestea functioneaza si mai bine acolo unde exista inteligenta si un nivel de intruire mai ridicat. Dar nu neaparat.

Deci, pentru toti acesti oameni trecuti prin durere: DUREREA VOASTRA reprezinta o resursa fabuloasa pentru voi insiva. Descatusati aceasta energie si invatati sa visati inalt si sa actionati curajos si cu focus.

***
In zona mea de contributie: Spune-mi printr-un un mesaj privat pe fb povestea durerii tale, arata-mi ca vrei sa iti schimbi cu adevarat viata si daca ma convingi, stau cu tine pana te pui pe o directie!! Cum suna?! Like la pagina de Facebook mugurelstan ca sa stam in contact si inscrere pe grupul DImensiunea umana si, pe primii trei care se inscriu, ii contactez si ne apucam de treaba.


***
De partea cealalta... Ce se intampla cu oamenii care nu au crescut in durere. Ei nu pot ajunge outstanding? Ei ce trebuie sa faca?
NOI ce trebuie sa facem pentru copiii nostri?!
Sa ii infometam?!

" O mama voia sa faca totul pentru copilul ei.
- Foarte bine, ii spunea un parinte! Daca faci tu totul, Dumnezeu nu mai are nimic de facut!".

Dincolo de aceasta dilema, experientele mele de coaching si "coachingul" pe care l-a facut Dumnezeu cu mine m-au facut sa imi dau seama ce a sadit in copiii nostri nadejdea ca vor fi adulti impliniti. 
"Stiu, vei spune, in primul rand sotia ta, Lavinia!!" :)
Asa e! Dar ce altceva?
Dar despre asta voi vorbi altadata.
O zi cu spor sa ai.
Si sa nu uiti ca ai in mine acel prieten care vrea sa iti aminteasca cum sa iti traiesti viata ca pe un dar de la Dummezeu!

marți, 3 iulie 2018

Joaca de-a schimbarea!


Am inceput sa calibrez un canal prin care stau de vorba cu lumea. Comunic spontan, nu dupa un script. Ma joc si ma bucur. Azi am vorbit despre transformare.

Nevoia de mai bine pentru oameni si pentru cei dragi lor a generat o "piata a disperarii si intimitatii", cum zice J. Salome. Exista o categorie de negustori de " fericire la Kit" de "how to... in 5 steps". Ei speculeaza aceasta neliniste egoista a cautarii sinelui ratacit. Eu cred ca nu merge asa. OAMENII AU NEVOIE DE OAMENI. 

De ce cauta oamenii trasformarea? Ce ii impinge?
Raspunsurile mele sunt: Un accident, o boala, o pierdere, un cuvant, o fraza, o imagine, o cearta, o despartire, o rabufnire a unei suprimari indelungate, o limita experimentata doreros, o criza existentiala. Intr-un cuvant, o EMOTIE.

Si ce se intampla atunci?
Oamenii incep sa caute. O ACTIUNE!

Exista o prima zona a dezvoltarii personale, the easy way, campul cu fluturi, care este seducatoare si colorata. Este zona cartilor, a webinarurilor, seminariilor free sau a conferintelor la care mergem de doua ori pe an. Este acea prima nevoie de descoperire si de conectare cu sinele, in care oamenii simt defapt nevoia de a petrece timp cu ei insisi si de a se raporta mai personal la ce se intampla in jurul lor.

Ce transformari am vazut aici:
  • Creste disponibilitatea pentru relatie. barbatii devin mai atenti la detalii si la nevoile celor din jur iar femeile sunt mai asumate cu viata si traseul lor si renunta la atitudinea defensiva
  • Creste atentia pentru corp, alimentatie, sport. E faza aia cand incepi sa alergi in parc si visezi la primul maraton.
  • Esti mai atent la relatiile toxice din jurul tau si iti selectezi mediul
  • Schimbarea de job devine o posibilitate. Unii chiar renunta la ce faceau si pornesc altceva cu curaj si... cu frica. Pentru unii incep aici cei 3-5 ani de antreprenoriat in care lucrurile nu ies si dupa aia ne luam un job, dupa care ne gandim sa facem altceva
  • Ne apucam de Yoga sau incepem sa exploram budismul sau incepem sa citim carti de spiritualitate sau chiar sa mergem la biserica, rar.
  • Fugim de "mantrele" consumerismului, devenim mai reticenti la tot ce se vinde agresiv 
***
Este momentul in care unii oameni realizeaza ca au nevoie de gidaj si incep sa faca coaching.
In procesele de coaching au sansa sa vada:
  • Ce ii tine pe loc: dependente, limite, convingeri care nu ii ajuta, toxicitati, obiceiuri paguboase, vulnerabilitati, aversiunea pentru risc?
  • Ce isi doresc cu adevarat?
  • Ce ii implineste?
  • Care este locul in care vor sa ajunga?
  • De ce?
Se poate si fara coaching, bineinteles.

***
Ce se afla dincolo de acea zona initiala de emotie buna si dorinta de transformare inseamna claritate, directie si munca. 
Si totul incepe de la a descoperi ce iti doresti sa faci cu adevarat, ce te implineste si apoi sa muncesti cu pasiune pentru asta.
Bucuria apare in momentul in care faci cu bucurie ceea ce faci, impreuna cu oameni si pentru oameni care se bucura la randul tau de asta.
Transformarea reala se intampla atunci cand lucram cu bucurie pentru cei din jur si pentru Dumnezeu.

duminică, 10 iunie 2018

CE CAUTI TU IN VIATA TA? Putina claritate...



Preambul
In seara asta, la Roland Garros, doar unul dintre noi, SIMONA, a fost in teren iar restul spectatori, cel mult in tribune.
Ne-am bucurat.
Am impartasit.
Dar victoria a fost a ei.
Si premiul.
- Visez la acest premiu de cand aveam 14 ani, ne spune ea!

***
40 de ani am fost o natiune de spectatori si de chibiti. Am stat pe margine pentru ca nimeni nu avea proiect mai departe de ziua de maine.
Urmatorii 20 de ani, ne-am napustit peste gardurile care separau tribunele de stadion si am inceput sa alergam fara directie pe teren.
Unii dintre noi mai loveau si mingea, cativa au reusit sa nimereasca poarta si s-au bucurat de victorii efemere. Doar cativa, foarte putini, au reusit sa devina jucatori profesionisti. Ceilalti s-au intors in tribune, si-au luat job la stat sau chiar au parasit terenul. Joaca in alte campionate, chiar daca cei mai multi in divizii inferioare. Este frustrant pentru ei si pentru noi ceilalti care am ramas. Haideti inapoi acasa sa refacem regulile jocului si sa jucam dupa ele.

***
Oamenii de succes stiu trei lucruri, ne spune Tony Robbins:
1. Stiu CE vor:
Au un OBIECTIV si stiu clar si specific REZULTATELE la care vor sa ajunga
2. Stiu DE CE vor asta:
Au o motivatie puternica din care isi iau determinarea de a razbate spre acele rezultate
3. Stiu CUM sa ajunga la aceste rezultate:
Au acel MAP (harta) Massive Action Plan, suficient de flexibil, care sa ii conduca la destinatie.

Ce au toti acei oameni acestia care reusesc sa ajunga cu succes ls niste rezultate este ca ei totdeauna incep avand in minte destinatia finala si au si puterea emotionala a acelui "de ce"; ARD de dorinta de a ajunge la un rezultat dintr-o motivatie foarte specifica si profunda.
Odata gasit CE-ul si DE CE-ul, planul, se construieste si se reconstruieste inteligent si abil, atata timp cat FOCUSUL ramane acelasi.
Restul este MUNCA, actiune MASIVA, cum zice Tony.

***
Care este DE CE - ul meu?
Faptul ca am sase copii a devenit o chestiune de branding personal pentru mine si mama lor.
Ei, Laviniei, asta ii da un "green card" in relatia cu Dumnezeu.
Am realizat de curand, insa, ca rolul meu ca tata este mai mult decat credeam pana acum.
Eu trebuie sa le dau radacini.
Sa poata sa se raporteze solid la ceea ce reprezinta familia lor, parintii si fratii lor.
Stiu ca toti copii mei cred ca parintii lor sunt oameni minunati si ca au facut lucruri extraordinare pentru ei.
Dar mai stiu ca au nevoie de ceva mai mult, care sa le construiasca atitudine inalta, aspiratii curajoase si demnitate.
Sa poata spune ca parintii lor cu adevarat au facut lucruri remarcabile si ca asta poarta si ei in sangele, in sufletul si in mintea lor. Si sa poata spuna acest lucru simplu, usor de inteles si de acceptat pentru ceilalti si fara sa faca un efort de interpretare.
La asta lucrez acum.
Simt ca acest "de ce" este mai inalt decat insasi viata mea.
In rest il au pe Dumnezeu cu ei.

sâmbătă, 2 iunie 2018

De ce recomand clientilor mei sa citeasca "Omul in cautarea sensului vietii" a lui Victor Frankl



     In ultima vreme intalnesc multi oameni blocati in confortul neangajant al suferintelor lor marunte - la scara istoriei sau a lui Dumnezeu.
     - Se poate?! ma intreaba neincrezatori cand ii indemn sa faca pasul...

     Am cunoscut, alaturi de fratele meu, lumea oamenilor care se lupta cu cancerul. Pentru toti acestia viata are alte intelesuri. Lucrurile au alta importanta. Felul in care el si-a purtat suferinta si nadejdea pana in ultima clipa mi-au dat increderea ca, pana si in momentele acelea in care totul se suspenda, exista sens.

***
     << Omul poate pastra o ramasita se libertate spirituala, de independenta in gandire chiar si in astfel de conditii groaznice de stres psihic si fizic.
     Noi, cei care am trait in lagarele de concentrare, ne amintim de aceia care treceau din baraca in baraca, mangaindu-i pe ceilalti, daruindu-le ultima lor imbucatura de paine. Vor fi fost putini la numar, dar ei ne dau indeajuns de multe dovezi ca omului i se poate lua totul, mai putin un lucru: ultima dintre libertatile umane - respectiv aceea de a-si alege propria atitudine intr-un set de imprejurari date, de a-si alege propriul mod de a fi.
     Si intotdeauna trebuiau facute alegeri. Fiecare zi, fiecare ceas ne ofereau sansa de a lua o decizie, o decizie care determina daca te supuneai sau nu acelor puteri care amenintau sa te jupuiasca de propriu-ti sine, de libertatea ta launtrica, care determinau daca deveneai o jucarie la indemana imprejurarilor, renuntand la libertate si demnitate, fiind modelat dupa chipul si asemanarea detinutului tipic.
.......
     ... genul de persoana care ajungea sa devina detinutul era rezultatul unei decizii launtrice, nu doar rezultatul influentelor lagarului asupra sa. De aceea, in mod fundamental, orica om, chiar si atunci cand se gaseste in astfel de imprejurari, decide ce urmeaza sa devina - sufleteste si spiritual. El isi poate pastra demnitatea umana chiar si intr-un lagar de concentrare.  
     Dostoievski spunea candva: "Exista un singur lucru de care ma tem, sa nu fiu nevrednic de suferinta mea." >>
( fragment din Omul in cautarea sensului vietii - V. Frankl)

***
    Este clar ca, oameni fiind, avem limite.
    Dar aceasta este treaba lui Dumnezeu.
    Cei mai multi dintre noi, insa, confundam aceste limite cu lenea si confortul, cu privilegiul straniu pe care ni-l rezerva pozitia de victima, cu luxul de a nu decide si de a nu actiona, protejati de
"nu pot"
"este imposibil"
"nu stiu ce sa fac"
"spune-mi tu ce sa fac"
"este de vina Romania pentru toate".

Indemnul meu este: Atatat timp cat aveti picioare - mergeti!
                                Cat aveti gura - vorbiti!
                                Cat aveti creier - Ganditi! Decideti! Actionati!
                                Cat sunteti inca in viata - Traiti! Sperati! Aveti incredere ca Dumnezeu ne-a facut cu un rost!

luni, 21 mai 2018

Gandul de la 5 dimineata: Creativitatea si Structura!! Cum m-au ajutat si cum m-au incurcat in viata mea de pana acum?! Si sfatul saptamanii pentru tine...



In viata mea am urmarit structura in permanenta. Am cautat sa inteleg de unde plec, unde vreau sa ajung, ce se intampla pe parcurs. Poate nu totdeauna am reusit sa desenez un plan in detaliu. Si, DA, neavand multe puncte de sprijin care sa vina din urma, din generatiile dinaintea mea, am si improvizat de multe ori. Dar am cautat structura.

***
In egala masura, am invatat sa recunosc un drum infundat, fara energia continuarii.
Si, atunci cand nu am avut intersectii generoase in viata mea, am construit eu drumul. Am CREAT.
Mi-am construit de multe ori viitorul. Am inventat directii. Mi-am creat proiectul.
Nu am lasat luna, saptamana, ziua sa vina plictisitoare peste mine. Le-am inventat sensul.

***
Ce a fost cu plus?
Ce a dat cu minus?
+ Am savurat mereu balansul dintre echilibru si curiozitate. Nu m-am plictisit niciodata.
- Uneori am obosit!

SFATURI PENTRU TINE:
***
Recunoaste structurile fara energie din viata ta si schimba-le!!!
* Obiectele vechi din casa - Da-le altor oameni care au mai mare nevoie.
* Relatiile infundate - Schimba-le sau reinventeaza-le, daca tii la ele. Vezi ca nu este comod!
* Casa sau Orasul care te inghit si iti iau energia - Din cand in cand fa schimbarea asta majora!
* Simti ca oamenii din jur nu mai au nimic de cautat in persoana ta - Schimba-te! Creste! Dezvolta-te personal major!

***
Consolideaza structurile care iti dau echilibru si energie!!
* TU - stai in continua dezvoltare personala!
* Familia - Pentru mine relatia cu sotia mea si cu copiii ei :) au fost sursa de bucurie si stabilitate asa ca am avut grija de ele (de aceste relatii).
* Casa - A fost locul in care m-am intors mereu cu bucurie si in care prietenii mei au venit mereu fericiti.
* Oamenii mai buni si mai creativi decat mine - I-am cautat mereu si m-am inspirat de la ei. Construieste-ti un anturaj valoros!
* Relatia cu Dumnezeu! - Acolo unde creativitatea mea s-a oprit, a Lui nu a avut limite!! Si m-a provocat mereu! Fara menajamente! Asa ne-am inteles de la inceput! :)

La multi ani Constantine! La multi ani Elena!

marți, 17 aprilie 2018

GANDUL DE LA 5 AM: EXCELENTA ESTE UN OBICEI, NU O ACYIUNE!



„Suntem ceea ce facem în mod repetat; prin urmare, excelența nu este un act singular, ci un obicei.” — Aristotel despre excelență.

***
     As putea spune ca am descoperit un patern pentru o viata exceptionala. Descoperirea propriei PASIUNI urmata de o ACTIUNE MASIVA pentrupracticarea si dezvoltarea ei.
     Am intalnit oameni care nu aveau clar acest filon PASIUNE-MUNCA, nu isi descoperisera inca directia, calea. Aveau doar o imensa dezamagire pentru locul din viata in care se aflau.
     Si atunci au inceput sa citeascsa. Masiv. Dezvoltare personala.
     Altii si-au luat, abrupt, calea desavarsirii spirituale. Au vrut sa il vada direct pe Dumnezeu.
     Unii au inceput sa alerge.
     Stiu oameni care au lasat totul ca sa faca o calatorie de un an.

     Ce au toti in comun? 
     CURAJ
     CONSECVENTA
     ACTIUNE MASIVA.

***
     De cativa ani calatoresc cu bucurie prin Tara Minunilor. Cativa ani buni. Citesc, Invat, Ma dezvolt. Am inceput sa vad mai mult, sa inteleg mai mult, sa simt mai mult. Imi dezvolt DIMENSIUNEA UMANA. Cred ca este la indemana oricui. 
     Am descoperit, cautandu-ma, ca anii copilariei, pe care iam petrecut intr-o competitie continua, m-au construit ca pe un alergator de cursa lunga. Competia m-a insingurat. 
     Acum invat sa construiesc si sa invat in echipe. Invat sistemele, le inteleg si apoi le construiesc.
     Din luna mai pornesc un astfel de proiect de 5 stele.

***
     Saptamana asta eu si Lavinia mergem la Londra la Conferinta lui Tony Robins. Deschis la influenta si dezvoltare. Poate Dumnezeu mi-a mai lasat loc de inca un salt. Cateodata imi este greu sa fac asta, as fi vrut sa fie mai devreme in viata mea dar trag de mine. :)