Se afișează postările cu eticheta birocratie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta birocratie. Afișați toate postările

marți, 13 mai 2014

Tonul curajului. "Uniti strivim! (coruptia)"


Am stat de vorba cu un om de afaceri islandez a carui companie restructureaza business-uri all over the world. Omul avea un background profund dezinhibat. A studiat in US, si a  facut apoi business in Mexic cu tunna fish for sushi. Pestele ton se pescuieste in ocean apoi este adus in bazine si hranit artificial un an sau doi pana se face de o jumatate de metru sau mai mare. Se  iau atunci unul cate unul si se omoara rapid ca sa nu se streseze si sa nu altereze gustul carnii.

Birocratia in Mexic este infioratoare. Daca se urmeaza circuitul actelor se strica pestele. Avantajul coruptiei este ca totul se rezolva imediat daca cunosti persoana potrivita, platesti si conteinerele pleaca spre Japonia.

Afacerile facute de el in Franta au dat faliment. Daca businessul nu merge, aici nu poti restrange compania si nu poti restructura personalul pentru ca legislatia muncii face din angajat un tabu. Muncitorul este suveran. Mai exista solutia sa ai mai multe companii mici cu mai putin de 50 (sau 15, nu stiu sigur) de angajati si atunci  nu intri sub incidenta legii. Cand nu au mai avut ce face, au gasit pe cineva, i-au mai dat 1 mil de euro si i-au pasat afacerea, pentru ca era mai ieftin decat orice restructurare.

In acelasi timp a mai stat la masa cu noi un intelecual spaniol, Jessus, un nume foarte popular in tara lui, ca si in mexic. El nu este de acord ca problemaele Europei sunt legate de birocratie si etatism. Ne-a explicat la amandoi ca in Spania sunt bani si ca si Europa are bani, trebuie doar ca cineva sa ii redistribuie just si atunci educatia va fi gratuita, sanatatea la indemnana oricui asistenta sociala pe toate drumurile iar cultura pusa la locul ei binemeritat. Nu sistemul este de vina ci oamenii care il intretin si deturneaza idealurile socialiste.

Este un om educat, saizeci de ani, a facut multe, a studiat drama in Paris, vorbeste franceza, engleza, cea ce pentru un spaniol…

I-am explicat ca utopiile sunt bune ca apa in bocanci si ca oamenii sunt oameni pentru ca Dumnezeu nu ar fi facut fara rost un al doilea Rai pe Pamant. Dar pentru ei Dumnezeu este veriga lipsa din viata lor iar Statul “Atotstivuitorul” este chemat sa preia atributele Lui.

Ma intorc la prietenul islandez si il chestionez, fascinat de curajul lui antreprenorial, incercand sa vad care sunt resorturile prin care o cultura mare dintr-o tara mica isi arunca oameni in lume ca sa o cucereasca.


*
In avionul de la Istanbul la Baku se pun filme. Si la dus si la intors au pus doua monstruozitati cinematografice care induceau pasagerilor lipiti de ecrane un sentiment de teama paralizanta.

Baku este un oras cu o poleiala capitalista dar cu oameni tristi si profund speriati.
Nimeni nu are curaj sa critice, afacerile le fac doar cativa oligarhi legati cu statul iar cea mai mare cladire din oras are acoperisul sub forma semnaturii fostului presedinte, daca te uiti de pe luna, tatal actualului presedinte.

Teama paralizeaza si striveste initiativa. Undeva, intr-o cetatae veche, la marginea orasului, arde inca flacara lui Zaratustra.


*
Sub semnul obladuirii de la Celalalt Rasarit, o mana de neinspirati s-a pus sa "striveasca coruptia".
Asta mi-aduce aminte de o discutie dintre doi Mari ai zilelor de altadata, nedumeriti de ce “Nae” tot face comisii cu revolutionarii si revolutia. Mi-aduc aminte cum Doamna, cazuta pe ganduri si apoi subit luminata, a zis:
- Bai te pomenesti ca asta vrea sa afle adevarul despre Revolutie?!
Si s-au pus amandoi pe ras.

Omul Nou al zilelor noastre este BIROCRATUL INCORUPTIBIL. Sub semnul acestei utopii se eludeaza realitatea din ce in ce mai evidenta a unui mecanism de stat incalcit, suprdimensionat si care a uitat principiul fundamental al nevoii lui de a exista: Statul trebuie sa intervina DOAR acolo unde indivizii nu se pot descurca singuri.

Statul roman se aseamana astazi unui obez imens in jurul caruia o armata de vlajgani ascunsi dupa garduri ii altoiesc pe toti cei care se apropie si indrasnesc sa ii fure mancarea. Grasanul reprezinta speranta de mai bine a militianului care il pazeste, a frizerului, spalatoresei, bucatarilor, slava Domnului, croitorilor, doctorilor, brutarului, macelarului care cu totii se invartesc in jurul nevoilor lui…
Alti vigilenti au de grija ca toti cei care au o bruma de agoniseala sa isi faca datoria si sa isi dea obolul pentru Statul obez: Agricultorul, Gradinarul, Morarul, Fierarul, Negustorul din sat…

In fiecare zi a anului 2013 statul roman s-a imprumutat 40.000000 EUR. 80-90% din bugetul anual merge automat pe cheltuielile bugetare, iar restul, pentru ca sa supravietuim si sa rostogolim datoriile, trebuie sa vina din alte imprumuturi.

Intr-o comparatie extrema, ne amintim ca in fiecare piata publica, stateau candva cativa legionari  morti. Acum au jupuit cativa mari corupti si au rezolvat dilema celor care furau mancarea Grasului. Nimeni nu se gandeste ca poate ar fi bine sa il mai subtieze pana la dimensiunile si nevoile sociale decente. Tratamentul simptomatic al unor probleme reale cel mai adesea nu adreseaza cauzele profunde ale maladiei.

Romanii zilei de azi stau tematori in case. Pe strada si la televizor sunt doar lichelele si demagogii!!

- I-au imbracat pe romani in blana de iepure si acum ii pun sa tina piept rusilor! spunea mos Tutea.


joi, 4 aprilie 2013

NORME DE APLICARE








- Eli, spune-i lui tati ce ai facut tu astazi?
- Ce?
- Ce ai facut tu astazi cu Doina  in camera la Pavel?
- Nu ciu! Cu Doiina? ( pune accentul pe “i” si Doiina suna ca… nevasta lui Doi)

- … S-a inchis in camera la Pavel. Cu cheia!! A avut Doina o rabdare fantastica cu ea…
“  Haide iubita lui Doiina, scoate cheia!”
“ Nu pot, mai Doiina, dureaza foarte mult!”
“Haide iubita, incet…”
-…A avut o rabdare fantastica! O jumatate de ora a durat. Elisabeta ( 3 ani ) nu s-a panicat deloc. Doina a iesit pe afara, a incercat sa deschida geamul…
“ Eli, haide buna, incearca sa ridici manerul”
“ Nu pot mai Doiina, e foarte gheu…”
“ Hai iubita, incearca…”
- … In cele din urma a reusit sa o convinga sa scoata cheia din broasca..
“ Hai iubita, incet… asa… Uite mana mea aici, pune cheia aici sub usa…”
- Cand a intrat… Elisabeta isi daduse cu parfumul lui frate-sau… ii colorase cu markerul pe birou… nu s-a plictisit deloc o jumatate de ora!

- Uite ASA am facut!! Striga si Elisabeta foarte mandra de povestea ei.
 Sare din pat , se repede la usa si incepe sa ne exemplifice cum a invartit cheia!

*
Statul Luxemburg are una din cele mai frumoase Legi pentru tineret. Secretarul lor de stat este matematician, la plecare, un tip cu o minte foarte organizata.
- Aveti una din cele mai bune legi pentru tineri. Politica voastra este un model de buna practica.
- Mmm… Tarile nordice...
- Tarile nordice sunt mult prea socialiste pentru gustul meu. Frigul si zapada ii obliga la solidaritate. Sunt modele care nu pot fi replicate in Spania, de exemplu.
( Sau in Romania,… gandesc. Dar nu exprim. M-a invatat o rusoaica: “ Sa nu te vaieti niciodata in fata unui occidental! Va da din cap dar va zice in mintea lui… Pai da, saracii de ei… Amaratii!“)

*
Romania s-a chinuit ani de-a randul sa faca o Lege a tineretului. Toata lumea dorea acest lucru.. Toate partidele, toate oengeurile. Cu toate astea nu s-a reusit. Cand, in cele din urma, s-a facut si s-a votat, s-a descoperit ca… nu avea “ NORME DE APLICARE”. Si atunci… prevederile ei au devenit “OPTIONALE”

Adica, de exemplu, fiecare consiliu local are indatorirea, prin LEGE, sa aloce un fond pentru activitati ale tinerilor din comunitate. Dar … pentru ca nu exista aceste NORME DE APLICARE … nu exista SANCTIUNE… totul devine OPTIONAL.

Nu cred ca este necesara o LEGE A TINERILOR asa cum nu cred ca avem nevoie de o lege a femeilor sau o lege a barbatului la 40 de ani. Dar faptul ca o initiativa asupra careia exista consens politic se blocheaza in NORMELE DE APLICARE este grav.

*
Pana acum o jumatate de an,  in proiectele europene tva-ul nu era “eligibil”. Adica nu se platea din banii Europei si nici din cofinantarea statului roman. Deci beneficiarul proiectului punea bani de la el, dupa care, facea o cerere de rambursare de tva.

Multa vreme nu a existat o procedura clara de restituire de tva pentru proiectele europene. O stangacie fireasca la inceput de drum, dar lucrurile s-au rezolvat si s-a construit un mecanism SIMPLU de rezolvare a problemei.

De asta toamna s-a hotarat ca tva-ul este ELIGIBIL. Bugetele au devenit mai mici pentru ca includeau si tva-ul dar se evita astfel o procedura suplimentara.

Cand beneficiarii proiectelor au venit dupa tva, li s-a spus, simplu, ca nu mai primesc tva inapoi pentru ca…
- ESTE ELIGIBIL!!
- Asta e… opriti din banii proiectului!
- Pai… NU PUTEM!
-?!
- Nu avem NORME DE APLICARE!!

De mai bine de o jumatate de an, o hotarare clara, simpla, are nevoie de cineva care sa spuna cum se aprinde lumina si pana atunci… stam pe intuneric.

*
La o onorabila adunare, un distins domn, fost ministru in anii ’90 spunea:

“ - Domnilor, va amintesc ca pe vremea mea am condus prin LEGE! Nu era nevoie de altcineva care sa vina sa spuna ca daca e lege... nu-i tocmeala.

NORMELE DE APLICARE a legii nu fac decat sa interpreteze in mod inutil intelegerea legii.

Ele reprezinta un mecanism pervers prin care BIROCRATUL isi perpetueaza si prelungeste PUTEREA.

Exista legi carora normele de aplicare le SCHIMBA TOTAL CONTINUTUL!!!

Sunt DE ACORD, daca insistati, si cu normele de aplicare. Dar atunci, NICIO LEGE SA NU PARASEASCA PARLAMENTUL FARA SA AIBA SI NORMELE DE APLICARE!!!”

*
Ca si Elisabeta, BIROCRATUL roman a ramas inchis in camera cu cheia pe dinauntru. Cu STAT CU TOT! Nu are, insa, afara, pe nimeni care sa aiba rabdarea lui Doiina. Si pana se gaseste cineva… STATUL este PRIZONIERUL birocratiei.

- La un moment dat, zicea Lavinia, nu ma gandeam decat sa te sun ca sa vii cu cineva sa spargem usa!



“The bureaucracy takes itself to be the ultimate purpose of the state.”  Karl Marx

marți, 26 martie 2013

Record d'Europe



"Un bun desen valoreaza mai mult decat un discurs lung"
Napoleon Bonaparte

Sub acest motto, Robert Lafonte propune in numarul din februarie al revistei Entreprendre o schema simpla a "suprematiei" franceze in Europa:

" Detinem noi, DA sau Nu, la nivel european:
- Recordul de contributii obligatorii
- Recordul de TAXE si contributii, de toate genurile, pentru intreprinderi (impozitare pentru ucenicie, locuinta, noua taxa profesionala.) 
- Recordul de pagini ale Codului Muncii
- Recordul de contributii sociale din salariu
- Recordul de rigiditate la licentiere
- Recordul de rentabilitate scazuta a intreprinderilor
- Recordul pentru nivelul de impozitare al societatilor
Sa mai continuam lista? Si ne miram ca nu avem nici locuri de munca, nici destule afaceri, nici suficient export in frumoasa si mareata noastra tara asa zis carteziana... De reflectat pentru fiecare dintre noi "

De reflectat si in mai micul Paris...

*
In 2014, Scotia organizeaza referendum privind independenta fata de Marea Britanie.

- Ce spun sondajele?
- Jumatate - jumatate. Nimeni nu stie ce inseamna asta. Subiectiv, fiecare dintre noi se gandeste la independenta. Rational... ne dam seama ca este o prostie!
- Ce v-ar aduce independenta?
- Nimeni nu stie. Relatia dintre bugetul Scotiei si cel al Londrei se face printr-o formula ATAT DE COMPLICATA incat nimeni nu stie daca am avea mai multi sau mai putini bani. 
- Nu este mai simplu sa va ganditi la ce industrii aveti? Ce va produce voua venit?
- Industria financiara... dar este legata de Londra, avem petrol... dar cat din companiile care exploateaza sunt scotiene?! Mai sunt cateva industrii de produs aparate optico-medicale... dar nu stim cat sunt de sustenabile...

Mecanismele complicate generate de birocratie si interventionism impiedica alegerile simple si rationale, lasand loc subiectivismului si manipularii.

*
In momentul in care Parlamentul european a hotarat reducerea bugetului pentru deplasari ale parlamentarilor, presedintele PE a primit peste 100 de e-mailuri prin care era anuntat ca parlamentarii nu isi mai pot onora prezenta la lucrari din cauza imposibilitatii de deplasare.
S-a hotarat ridicarea oricarui tip de limitare privind deplasarile. S-ar fi facut o economie de 1 mil EUR.

Bugetul European suporta peste doua sute de milioane de EURO anual... dintr-un capriciu al Frantei. O data pe saptamana PE se muta cu totul pe avioane de la Bruxelles la Strasbourg pentru o zi de lucru. Pentru ca asa prevede tratatul de aderare. Schimbarea lui ar presupune unanimitate. Franta niciodata nu va accepta.

Parlamentarii calatoresc doar business class. Sunt situatii caraghioase in care in avionul este aproape plin numai cu parlamentari. Pentru o jumatate de ora de zbor, cortina se muta pana la ultimele doua randuri... pentru a marca separatia dintre business si economic. Singura diferenta, in cazul acesta, este de pret al biletului.

De asemenea, si in Luxemburg sunt tinute cateva sute de functionari ai parlamentului.

Birocratia si cheltuielile fanteziste fac din PE o institutie din ce in ce mai anchilozata si consumatoare de resurse.

- Daca Belgia a functionat atata timp fara guvern, nu crezi ca si Europa ar putea functiona fara Parlamentul European? l-am intrebat pe amicul parlamentar.
... A zambit amuzat.

vineri, 15 februarie 2013

Statul care nu se poate

Imi spune Andrei acum cateva zile:
"- America este tara tuturor posibilitatilor si a niciunei oportunitati. Ai toate libertatile de miscare antreprenoriala dar nu prea mai sunt oportunitati. S-au luat toate. 
Romania este tara cu o multime de oportunitati dar cu nicio posibilitate."

Statul se dezvolta tumoral.

Creaza o disfunctie printr-o reglementare apoi o indreapta creaind alta care, la randul ei, dezvolta alte anomalii si apoi facem o institutie de control careia ii trebuie o lege de organizare care vine cu erorile ei si apoi facem o reorganizare...

Aproape la orice tip de initiativa inovatoare statul gaseste mecanisme de blocare. Functionarul este timorat si descurajat in orice demers care iese din obisnuinte.

Ludwig von Mises a surprins magistral aceste posibile degrardari ale statului inca din 1944 in lucrarea sa BIROCRATIA, care poate fi citita aici pe siteul mises.ro.

Singura functionalitate pe care o mai are statul este aceea de a pedepsi.  De exemplu...

"A 5-year-old girl was suspended from school earlier this week after she made what the school called a “terrorist threat.” (articol)





STATUL DADACA, la randul lui, pe langa pedeapsa, "are grija" de cetatenii lui si stie mai bine ce este bine si ce este rau pentru ei.

Simplificarea statului si intarirea lui prin atributii precise este obligatorie si urgenta.

Uniunea Europeana trebuie, la randul ei, inainte de a cere statelor sa renunte la unele din atributile lor nationale, sa isi revizuiasca prin micsorare ariile de interventie si de control.

Supraponderalitatea birocratiei inseamna o imensa amenintare pentru liberatea individuala.



joi, 29 noiembrie 2012

Omul nou sau despre liberalizarea educatiei.



Fiecare roman, de la nivelul sau de intelegere si de contact cu topica, sesizeaza ca PRINCIPALA PROBLEMA A ROMANIEI este "resursa umana".

Perspectiva aceasta socializanta este simplificatoare dar cu potential de generare de politici publice.

Si de finantari.
Si de institutii care sa faca managementul.
Si apoi de ministere.
Apoi alunecari in "complexitati" birocratice, nevoi de acumulari de puteri administrative, bineinteles pentru a fi exercitate pentru siguranta si bunastarea cetateanului...

Alunecarea in UTOPIE este la indemana oricarei "bune intentii" institutionalizante in domeniul educarii oamenilor, "dezvoltarii personale" spre atingerea succesului si gestionarea binelui individual in acord cu bunastarea colectiva.

"Laisez faire-ul" in domeniul devoltarii resurselor umane este fundamental.
Liberalizati si privatizati educatia!
Dati drumul la competitia reala in educatia formala si nonformala!
Reduceti birocratia si reglementarile excesive care ingradesc initiativa in educatie!

Piata sa isi spuna cuvantul prin cerere si oferta, cu riscul "manelizarii educatiei" pe care il vor clama gardienii sistemului public de educatie.

Libertarianismul de dragul libertatii frizeaza utopia, intr-adevar. Dar falsul echilibru generat doar prin politici publice neconfirmate de viata reala, de piata, poate genera contexte absurde.

Supraoferta de programe de dezvoltare umana gratuite poate genera dezvoltare si expertiza. POATE FI O SANSA pentru proiecte care altfel nu ar avea nicio sansa si, cu siguranata, asa se si intampla in multe cazuri.

Cu siguranta, insa, competitia generatoare de calitate  si de acord cu realitatea este descurajata. Inflatia de traineri, manuale nonformale si de traininguri gratuite duce la un mimetism educational infiorator. Zilele trecute am ramas fara replica in momentul in care cineva m-a rugat sa ii fac rost de o diploma de trainer si de un suport de curs... pentru ca trebuie sa lucreze intr-un proiect...

Stiu, in acelasi timp, si programe de formare si consiliere extraordinare care genereaza dezvoltare si educatie de calitate evidenta. Dontu, Rujoiu, Bostan, Bruma, Matei, Stasi, Alexandru... nume de antreprenori educationali care fac performanta si creaza "scoala" lasand in urma lor caractere educate. Din pacate, "SISTEMUL" ii forteaza la artificii de supravietuire si ii invata "sa danseze cu elefantii" pe care nu ai nicio sansa sa ii ocolesti.

Ceva este in neregula in programle de dezvoltare a resurselor umane. Disfunctia vine din suprastructura birocratica si proceduralizarea excesiva atasate la nivel european si replicate mimetic si amplificat la nivel national.

Mihaela imi povesetea despre fascinatia ei pentru sistemul educational din Austria unde fusese intr-un study visit de curand. 80% din sistem este axat pe invatamantul profesional. Accentul educatiei in cultura germanica se pune pe meserie, pe calificarea in munca. Return of investment este imediat. Se genereaza echilibru si dinamica economica si sociala.

Supararea austriecilor vine din presiunile europene pentru procentul scazut de studenti pe care il au. Birocratul european stie doar ca "societatea bazata pe cunoastere" trebuie sa fie realizata cu orice pret, dincolo de limitarile impuse de specificul fiecarei culturi.

Fascinatia "omului nou" s-a plimbat de la Stalin la Hitler si inca mai bantuie, in forme  rafinate, prin constiintele etatiste ale birocratiei. O ispita enorma pentru oamenii fara Dumenzeu care vor "sa fie bine!".