Romania la Taifas

Se lanseaza un nou blog Romania La Taifas.

http://romanialataifas.blogspot.ro/

“Romania la Taifas” este un proiect GEST inceput in 2008. Scopul proiectului este relevarea si intelegerea tendintelor societatii romanesti, europene si globale in aspectele lor economice, sociale, culturale si politice. Intalnirile sunt facilitate.

Key speakerii sunt persoane care au viziune, anvergura si intelegere larga a realitatii.

Acestia au o prezentare de 30 min – 1 h in care isi prezinta proiectul, o analiza care releva o tendinta pe care ei o considera importanta sau o viziune proprie pentru viitorul Romaniei sau al lumii. 

Urmeaza discutii, intrebari, puncte de vedere ale membrilor grupului si ale invitatilor lor. Prin varietatea preocuparilor si expertizelor participantilor, problematica expusa capata fatete nebanuite si il ajuta pe conferentiar si pe invitati sa aiba o intelegere mai larga a subiectului.

Printre conferentiariI de pana acum:

Ioanid Rosu Assistant Professor of Finance at University of Chicago

Gabriel  Zbârcea, Managing Partner la Ţuca Zbârcea & Asociaţii

Ella Kallai Economist Sef Alpha Bank

Dan Puric Actor, regizor

Mugur Stet Purtator de cuvant BNR

Cornel Cojocaru Director de Comunicare BCR

Lucian Anghel, Economist sef BCR

Delia Sabau Sr Portfolio Manager at Menta Capital LLC

Bogdan Chiritoiu Presedinte Consiliul Concurentei

Georghe Falca Primar Arad

Calin Georgescu Secretar general Clubul de la Roma Romania

Paul Weide Key expert, FCG International Ltd

Lidia Staniloaie

Mariuca Vulcanescu

Nevoia de Romania

Actul Unirii cu Basarabia

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. 

În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de dânşii cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale menite a propăşi statul naţional unitar român.

Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.

           

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Situatie inextricabila

"Solutia ideala intr-o situatie inextricabila e a lui Emil Cioran: PERPLEXITATEA!

Cand nu gasesti o solutie intr-o situatie inextricabila clatini capul pana ametesti, tragi linie pe dedesupt si pui concluzia: NU SE POATE … ROMANII AU DEGENERAT!!"

Petre TUTEA