Surpriza

Dincolo de conventie, de obisnuit, de cunoscut... Forme prin care SISTEMUL poate fi "surprins" si improspatat...

Gandirea sistemica vs sistemul care nu gandeste

Un prieten bun imi prezenta garantii pentru un cunoscut spunandu-mi ca este o persoana care "discuta cu oameni".

Cercetarea mea sociala are baze empirice. Judecatile pe care le emit in aceasta zona pleaca, in general, de la observatii empirice. Mi-a deschis ochii Mircea Malita intr-o prezentare de acum 5-6 ani: "Nici nu stiti cat de mult semanam!"

Am stat de vorba cu sute de copii liceeni in ultimul an. Peste tot vad aceasi MARE SPERANTA care cel mai adesea se incheie cu TRISTUL REGRET. "Sistemul" nu este construit sa genereze succesul personal. Reusita nu poate fi decat individuala.

Lipsa unei abordari sistemice este evidenta. "Sistemul" nu poate fi reformat de catre VICTIMELE lui. Si este de asa natura construit incat cu greu accepta un "virus" reformator. Pare la fel de evident, din ce in ce mai evident pentru mine ca singura cale este sa construiesti expresii alternative ale lui.

Gandirea "schizofrenica" cu adevaruri partiale, insuficient explorate sau exprimate, aflate cel mai adesea in contradictie, este cel mai raspandit flagel social, foarte raspandit si in randul tinerilor. Mintile lor sunt inca nelimpezite. Ce este mai trist este ca procesul de "dumirire" nu este nici macar inceput. Nu este "in programa"!!

Orice copil iti spune daca da sau nu la facultate! De ce? Pentru ce? Asta nu mai stie.

Dupa o ora de discutii cu tineri liceeni dintr-un vestit liceu bucurestean am descoperit nevoia imensa de "resetare" a directiilor lor de dezvoltare. 

Limpezirea lor poate veni numai ajutarndu-i sa isi stabileasca setul de intrebari la care sa isi dea propriile raspunsuri:

Ce este important pentru mine?

Ce vreau?
Bani?
Cariera?
Familie?
Fericire?
Toate acestea impreuna?

Ce pot avea si ce nu?
Care sunt prioritatile?

Ce stiu sa fac?

Ce imi place sa fac?

Ce vreau sa invat sa fac?

Ce mi-ar placea sa lucrez?

Ce trebuie sa studiez pentru asta?
Oare chiar mi-ar placea sa lucrez in domeniul ales?
Care este efortul pe care trebuie sa il fac pentru asta?
Sunt dispus sa il fac?
Ma va face fericit?

Care sunt pasiunile mele?
Cat timp aloc pentru ele?

Familie sau cariera?
Cum pot merge ele impreuna?

Pentru ce toate acestea... "la sfarsitul zilei"?

Exista Dumnezeu?

Care sunt lucrurile in care cred?
Care sunt valorile mele?

Este cutremurator ca majoritatea lor nici nu stiau ca au voie sa isi puna intrebarile acestea!

"Sistemul" actual impiedica formarea gandirii sistemice. Acea gandire construita pe valori si concepte clare, cu idei limpezi, care nu intra in contradictie una cu alta ci se sustin si se intalnesc unitar intr-un SISTEM de gandire.

Oamenii cu care vorbesc (II)

A doua experienta a fost discutia cu o femeie mica, "vie", in amurgul vietii, cu cea mai frumoasa romana vorbita pe care am auzit-o in ultima vreme.

- Doamne, cate v-am povestit! Nu mi s-a mai intamplat asa ceva...
- Asa se intampla cu femeile care afla ca am 5 copii. Ma vad dintr-o data ca pe un om de incredere si se deschid...
Zambesc tamp...

M-am simtit ca un informator de cartier care te scoate la o bere sa te traga de limba.

Viata ei era ca o carte... 4 copii, unul din prima casatorie si trei din a doua. Cu acelasi barbat. Experimentase "sistemul", stia si vazuse lucruri, devenise mistica dupa experiente "rotunde".

Mi-a povestit despre o colega de agentie... se ocupa sa le aduca medicamente colegilor; pe vremea aceea nu se gaseau si le facea si "intrari" la doctori. Cativa nu s-ar mai fi intors la lucru...  O data si ei i-a fost rau dupa ce a luat o pastila de la ea...

Daaa... si pe vremea aceea facuse recenzie de carte crestina. Cenzura era de un anume fel... Ioan Alexandru tinea conferinte in Ministerul de externe si le vobea despre Dumnezeu ...

Mi-a spus si ce fac copiii. Da' eu am uitat.