Sapte femei

Sapte femei

           

S

Este dintr-o tara Baltica dar vorbeste cu colega ei in rusa. Parca este mama Russia. Este calma. Privirea ei scruteaza in zare peste taiga. Este atenta, delicata si stie bancuri cu estonieni. M-am trezit cu ea langa mine si am inceput sa ii spun impresiile mele despre castelul in care urma sa stam si domeniul care il inconjura:

- Este naucitor! Pentru mine este prea mult!

- De ce?

- Stii, dupa ce o viata intreaga locuiesti intr-un apartament intr-un bloc, iti este imposibil sa stai in lumea asta a aristocratilor si sa ti se para normal!

- (zambeste) Limitele ti le fixezi singur!

- ( zambesc si eu) Toata viata am depasit limite… La un moment dat oboesti! Acum aproape ca ma intreb de ce sunt aici?!

- Nimic nu este intmplator si are legatura undeva… (imi arata cu degetul in sus). Doar ca raspunsurile trebuie sa ti le gasesti singur!

R

Vine din Andalucia, jumatate tiganca, jumatate araboaica. A studiat la Paris.

- Bunicul meu era foarte patriarhal. Tinea familia unita. Cand mama si-a luat sot arab s-a suparat foarte tare!

- De ce te cheama Ruth?

- Din Biblie! Vine din jumatatea mea juish.

- Care jumatate?! Ai zis ca bunicul tau era tigan!

- Pai da, tiganii sunt evrei la noi!

A

este din Austria si a stat sase luni in India. Mica, blonda, ochi albastri… o opreau indienii pe drum ca sa puna mana pe ea si sa faca poze.

- Societatea indiana se aseamana intrucatva cu cea austriaca!

- ?!

- Ambele sunt bazate pe statut social! Daca la indieni te nasti intr-o casta, este imposibil sa faci un upgrade.

- Greu!

- Dar posibil?!

- Mmm..

- Daca esti din cea mai de jos casta, “untachable”, poti sa te muti in alta clasa sociala?

- Untachable nu sunt casta!

- Dar ce sunt?

- Nimic!

- Si la voi, la austrieci, daca nu te nasti in familie aristocrata, nu ai nicio sansa sa accezi acolo!

Am vorbit apoi despre selectia dura a copiilor pe care o face scoala austriaca. La 10 ani scoala iti spune daca mergi in invatamantul tehnic sau teoretic, adica poti urma o facultate.

- 90% din invatamantul austriac este profesional!

- Da! Si 90% din tinerii care fac facultate vin din parinti cu background universitar. La voi exista mobilitate sociala?

(Am inteles! Mobilitate sociala se cheama. Acesta este “conceptul” social)

- Inca!

T

Vine din Asia Mica. Ea este si mai mica, usor supraponderala si are o aluna mare pe obraz. Se strecoara usor in orice mediu social, relationeaza, imparte carti de vizita, face contacte. Pentru tot ce face are in spate, acasa, un intreg aparat care o sustine. Lucreaza si pentru o unversitate…

R

este din Letonia. Sta intr-o casa cu doua etaje, intr-o zona exclusivista de langa capitala. Stau acolo trei persoane. Casa este cu parter si doua etaje, are iesire la lac si este mostenire de familie. Este foarte  tacuta, discreta si observa tot. Am intrebat-o daca lucreaza pentru ministerul de externe. A zambit, m-a privit lung si mi-a zis:

- Nu! Lucrez in guvernul central dar sunt responsabil pentru politici publice. Ce ai vazut la mine? (zambeste iar)

L

Vine din Lictenstein, a studiat in Elvetia si urmeaza sa se casatoreasca. Este extrem de matura. A experimentat cateva medii de educatie, de lucru, si acum stie foarte bine ce vrea sa faca. Am fost “blocat” cand am aflat ca are 26 de ani si ca inca studiaza. Imi povesteste si ea de departajarea timpurie si definitiva pe care profesorul din Elvetia o face pentru copilul/elev.

- La 10 ani profesorul decide daca copilul merge spre meserie sau spre facultate!!

Ea urmeaza sa se casatoreasca dar mai asteapta un an pana isi termina scoala. Altfel, statul nu o mai considera in ingrijirea parintilor si isi pierde suportul social pentru invataura. Statul ii calculeaza venitul sotului si…

Cu D am vorbit cel mai mult.

Printr-un aranjament divin m-am trezit ca pot lua autobuzul spre Charleroi cu o ora mai devreme si am calatorit doua ore impreuna.

Terminase universitatea in Budapesta, istorie si filosofie impreuna cu logodnicul ei. Au plecat apoi sa stranga bani in Scotia ca sa poata calatori un an in jurul lumii.

- Am fost sclavi!! Sapte luni am lucrat pe branci iar patronul scotian si managerul roman se purtau groaznic cu noi. Logodnicul meu lucra in bucatarie de la 7 la 1, avea pauza pana la 4 apoi pana la miezul noptii. Cand am plecat in Scotia si-a luat toate cartile cu el sa isi scrie teza. Nu a scris un rand.

Eu lucram in restaurant. Aveam dreptul sa stam jos doar 15 min pe zi!! Era cel mai bun restaurant din oras, exclusivist, dar avea doar patru boluri de preparat salata. Cateva platouri pentru prajituri: sotul meu trebuia sa le spele imediat iar lingurile nu erau niciodata de ajuns. Bacsisul il puneam intr-o cutie din care urma sa ne dea ceva… candva… Patronii erau extrem de zgarciti.

Apartamentul in care locuiam impreuna cu alti angajati era al lor si daca plecam de la job, ne dadeau afara si de aici.

- Infiorator!

- (Zambeste trist) partea frumoasa este ca am invatat o gramada de lucruri despre limitele mele fizice si psihice si am descoperit multe despre relatia noastra.

 - Ce?

- Stii… cand esti impreuna in lupta asta nebuna toata ziua si apoi ai atatea momente frumoase in doi… asta te leaga enorm. Am strans bani in timpul asta, nu am cheltuit, dar am calatorit si am vazut o gramada de locuri frumoase.

Intelgenti, educati, plecasera cu autostopul prin UK, locuisera couchsurfing…, In timpul asta ea studiase la distanta intr-un program foarte intens al Universitatii Ilinois…

S-a intors acasa in decembrie pentru ca tatal ei a murit neasteptat. A venit si logodnicul ei la o saptamana.

Acum cautau de lucru, el isi termina licenta si intrasera intr-un fel de cateheza cu preotul lor catolic pentru ca in toamna urma sa se casatoreasca.

- Nu am renuntat la visul nostru de a face o calatorie de un an in jurul lumii!

Ma despart de ea in aeroport, ma gandesc la Maria care in cateva luni va pleca de acasa si imi rasuna in minte cuvintele “Mamei Russia”:

- Nimic nu este intamplator… si are legatura undeva! Doar ca raspunsurile trebuie sa ti le gasesti singur!