duminică, 10 iunie 2018

CE CAUTI TU IN VIATA TA? Putina claritate...



Preambul
In seara asta, la Roland Garros, doar unul dintre noi, SIMONA, a fost in teren iar restul spectatori, cel mult in tribune.
Ne-am bucurat.
Am impartasit.
Dar victoria a fost a ei.
Si premiul.
- Visez la acest premiu de cand aveam 14 ani, ne spune ea!

***
40 de ani am fost o natiune de spectatori si de chibiti. Am stat pe margine pentru ca nimeni nu avea proiect mai departe de ziua de maine.
Urmatorii 20 de ani, ne-am napustit peste gardurile care separau tribunele de stadion si am inceput sa alergam fara directie pe teren.
Unii dintre noi mai loveau si mingea, cativa au reusit sa nimereasca poarta si s-au bucurat de victorii efemere. Doar cativa, foarte putini, au reusit sa devina jucatori profesionisti. Ceilalti s-au intors in tribune, si-au luat job la stat sau chiar au parasit terenul. Joaca in alte campionate, chiar daca cei mai multi in divizii inferioare. Este frustrant pentru ei si pentru noi ceilalti care am ramas. Haideti inapoi acasa sa refacem regulile jocului si sa jucam dupa ele.

***
Oamenii de succes stiu trei lucruri, ne spune Tony Robbins:
1. Stiu CE vor:
Au un OBIECTIV si stiu clar si specific REZULTATELE la care vor sa ajunga
2. Stiu DE CE vor asta:
Au o motivatie puternica din care isi iau determinarea de a razbate spre acele rezultate
3. Stiu CUM sa ajunga la aceste rezultate:
Au acel MAP (harta) Massive Action Plan, suficient de flexibil, care sa ii conduca la destinatie.

Ce au toti acei oameni acestia care reusesc sa ajunga cu succes ls niste rezultate este ca ei totdeauna incep avand in minte destinatia finala si au si puterea emotionala a acelui "de ce"; ARD de dorinta de a ajunge la un rezultat dintr-o motivatie foarte specifica si profunda.
Odata gasit CE-ul si DE CE-ul, planul, se construieste si se reconstruieste inteligent si abil, atata timp cat FOCUSUL ramane acelasi.
Restul este MUNCA, actiune MASIVA, cum zice Tony.

***
Care este DE CE - ul meu?
Faptul ca am sase copii a devenit o chestiune de branding personal pentru mine si mama lor.
Ei, Laviniei, asta ii da un "green card" in relatia cu Dumnezeu.
Am realizat de curand, insa, ca rolul meu ca tata este mai mult decat credeam pana acum.
Eu trebuie sa le dau radacini.
Sa poata sa se raporteze solid la ceea ce reprezinta familia lor, parintii si fratii lor.
Stiu ca toti copii mei cred ca parintii lor sunt oameni minunati si ca au facut lucruri extraordinare pentru ei.
Dar mai stiu ca au nevoie de ceva mai mult, care sa le construiasca atitudine inalta, aspiratii curajoase si demnitate.
Sa poata spune ca parintii lor cu adevarat au facut lucruri remarcabile si ca asta poarta si ei in sangele, in sufletul si in mintea lor. Si sa poata spuna acest lucru simplu, usor de inteles si de acceptat pentru ceilalti si fara sa faca un efort de interpretare.
La asta lucrez acum.
Simt ca acest "de ce" este mai inalt decat insasi viata mea.
In rest il au pe Dumnezeu cu ei.

Niciun comentariu: