Definitorie pentru om este natura preocuparilor sale.In importanta pe care o da lucrurilor, slabiciunea pentru unele, indiferenta pentru altele sta secretul fericirii sau nefericirii sale. Lipsa perspectivei detasate asupra acestora il poate face sclav orb al detaliilor care ii vor sufoca astfel viata.Frumusetea launtrica a unui om este data de gandurile pe care le poarta in fiecare moment cu el.Acestea i se reflecta ca o haina lumninoasa sau dimpotriva pe chip!
Scopul omului pe pamant este sa-si implineasca potentialul si sa isi lucreze mantuirea.
Inamicul public nr 1 este Omul a carui evolutie sufleteasca s-a oprit inainte sa se implineasca!
Nevrozele retelei sociale romanesti au in "noduri" oameni neterminati sufleteste. Sunt acei oameni care continuu acumuleaza frustrari si neimpliniri si care nu se pot deschide pentru ca le este teama sa se "expuna". Ei nu isi cunosc sau nu isi recunosc si in consecinta nu isi pot gestiona propriile sentimente.
Sunt multi oameni maturi fizic dar cu o inteligente emotionala si sociala nedezvoltate, in faza infantila.
DE UNDE vin blocajele emotionale? Din familie cele mai multe! Pacatele mostenite se rostogolesc din generatie in generatie si sunt manifeste in forme lumesti simple ca betia, hotia, lenea, rautatea, marginirea...
Un tat alcoolic, o mama frustarata sau posesiva, o saracie trista, murdara, o proiectare a nerealizarilor parintilor in ambitii pentru copiii care trebuie sa implineasca visul lor, pot induce complexe si inabilitati sociale fatale evolutiei sufletesti a viitorului adult.
Scoala dezvolta in multe cazuri inabilitatile sociale. Cum? Legiferand minciuna si inselarea, ocolind intrebarile clare si raspunsurile simple, facand din copii "elevi" si prelungiri ale neimplinirilor si frustrarile adultilor care ii "conformeaza" procustian.
"Locul de munca" de mai tarziu, regasit ca o adunatura de "neterminari" personale, desavarseste si da ireversibilitate procesului.
In evolutia CANCERULUI SOCIAL aceste celule umane deformate se opresc in hub - urile sociale, in "ganglionii" societatii; ii vei gasi pe acesti oameni in spatele ghiseelor, imbracati in uniforme, "acoperiti" de formalismul unei functii, al unei "pozitii" sociale. De aici ei contamineaza intreaga societate si "polueaza" intregul climat public.
Dincolo de aspectele patologice ale acestei "neimplinirii" mai exista formele usoare, mai simple dar care se amplifica in timp si pot dezvolta reprezentari grave.
Am vazut oameni tineri metamorfozati atunci cand se regasesc in fata unei responsabilitati simple. Neputintele sufletesti ii fac sa devina "scortosi", autoritari, sa puna distante intre ei si cei carora le ofera "serviciul"...
Am urmarit tineri care colecteaza niste date pentru un formular, medici tineri care fac un consult, o persoana tanara de care altcineva are nevoie, un proaspat numit "sef"... si am descoperit atitudini si fete noi ale lor pe care nu le banuiam pana atunci.
Neputintele sufletesti ii fac pe oameni tematori, retinuti, fara curajul deschiderii si abordarii sincere.
Societatea romaneasca rostogoleste blestemuri venite din timp, care se simt dureros in fiecare centimetru patrat de spatiu public.
Sanatatea colectiva trece prin starea de bine individual. Cum este adevarat si ca o societate bine asezata induce comportament "corect" si la nivel de individ.
Am intalnit in Canada romani veniti cu containerul din Franta. In anii '90 in Marsilia exista o retea de traficanti care contrafaceau sigiliile containerelor de marfa care urmau sa fie transportate spre portul Halifax si introduceau contra cost in spatiul de 1 m - 1,5 m dintre marfa si tavan omul impreuna cu tot kitul de supravietuire necesar pentru timpul in care vaporul traversa Atlanticul.
In timp scurt, malaxorul societatii canadiene ii integra perfect pe noii imigranti. Dupa un an doi, toti mancau la sapte dimineata cereale cu lapte, luau pranzul la doisprezece, aveau serviciu cu contract, isi plateau facturile etc.
Comunitatile urbane romanesti au cultura televizorului care, deocamdata, are sonorul suficient de tare ca sa acopere vocile individuale.
Omul de la tara nu are cultura medicala elementara, nu plateste contributii sociale si de sanatate, nu are bani dar copii lui mananca chips-uri si beau sucuri sintetice. Destinele sunt egoist individuale dar mimetismul este total. Isi vopseste unul gardul in verde a doua zi tot satul e la fel.
Ignorarea problemelor satului romanesc amorseaza o bomba sociala care va avea efecte necontrolate.
Generatii intregi de copii cresc fara bani, in saracie, sau cu bani dar fara parintii plecati din tara, in vecinatatea unor pseudo-valori si fara respectul muncii, al pamantului sau al meseriei bine invatate, fara sa ii invete nimeni reguli de convietuire si atasamentul pentru comunitate.
Asta vara discutam cu copiii mei despre ce asteptari au de la noi ca parinti.
- Mai multa "autoritate" din pareta voastra, mi-a zis Pavel!
A fost un raspuns neasteptat pentru noi la vremea aceea.
Se pare ca adolescentii au nevoie de un "cadru" mai precis, mai bine "normat". Acesta le confera sentimentul de stabilitate, de protectie. Am inteles aceasta dupa ce am asistat o prezentare a unei companii olandeze care studia obiceiurile, preocuparile adolescentilor.
Nevoia de libertate a tinerilor este foarte mare. Dar cred ca este extrem de important ca tanarul adolescent sa aiba o libertate "asistata". Daca nu, dezvolta forme greu de integrat ulterior in economia familiei...
Scenaristii americani pregatesc generatiile viitoare de scenarii de film. Se studiaza trendurile in randul copiilor cu ani buni inainte. Fac studii, concursuri de povesti create de copii, se ancoreaza profund in tendintele, gusturile, nevoile lor. Vor secvente mici si intense? Asta le dam! Filmele pentru viitorii adulti vor avea scenarii pregatite pentru tendintele care se intrevad inca de acum.
Ma gandeam cum se poate induce un trend. Prin mesaje repetate pe canale media si cu vectori de imagine importanti. Justin Bieber, Hana Montana, trend setteri pentru o generatie intreaga de imaculati. Vorbeam cu copii mei despre holograma Miku Hatsune care umple stadioanele in Japonia.
- Ce prostie! mi-au zis.
Pentru Dumitra, mai mica, sunt desene... e interesant... ar merge la concert!
Am vorbit in fata a 100 de copii. I-am observat inainte, in timp ce asteptau, cum sunt, cum reactioneaza la stimuli. Un organism colectiv. Incepea un cantec in difuzoare si instantaneu se "conectau" cu totii si cantau si ei. Erau ca o anemona... VIE. Imbracati in trend, aceleasi gusturi, aceleasi preocupari... Profesorii lor erau din alta paradigma sociala.
Trendul social are nevoie de timp. Numai ca, daca bunaoara era nevoie de timp istoric, performantele comunicarii in masa au facut ca acest timp sa fie acum unul real, mult mai scurt, poate zile, saptamani...
- Al meu nu mananca fata, i-am dat aseara ciorba, a mancat cateva linguri…
Majoritatea au pamant pe jos prin case, veceu in curte si traiesc din alocatiile copiilor. Au venit niste doctori de la Bucuresti sa faca consult! E gratis!
- Greu cu trei copii, nu mai face lumea copii ca nu are cu ce sa ii creasca.
- Ii dati lapte praf?
- Nu, san!
Are noua luni si il mananci ce frumos este! Plesneste de sanatate. Baiatul cel mare are 13 ani iar Argentina e clasa a doua. Nu sunt tigani.
- Barbatul e la munca in Polonia.
- Ce face?
- Constructii. Bani putini, 3 euro pe ora. Da’ trimite bani acasa. A fost anul trecut 6 luni acu e plecat pentru 9 luni.
Romania traieste in mai multe viteze. Satul romanesc, mai incet, ramane undeva departe in urma. Copii care nu au facut un consult medical serios niciodata. Bani putini. Oamenii care nu au serviciu, pensii. Nu au speranta. Nu au asigurari medicale. Frica fata de autoritate este enorma. Respectul…
Nu le ghicesti varstele oamenilor. Femei imbatranite prematur, le dai 40 si ele au 25… Barbati mancati de tutun si alcool. La tutun nu renunta orice ar fi.
Cand sunt intre ei, insa, nu sunt nefericiti. Vorbeeesc. Au o multime de subiecte marunte de impartit. Ca margelele pe podea, asa se rostogolesc vorbele. Au si televizoare… Copiii au telefoane mobile cu muzica si mananca snacksuri, de unde Dumnezeu or avea bani de ele?! Pamant mult nelucrat.
- Mergeam prin Alexeni pe gerurile acelea mari si eram uimit ca nu iesea fum pe cosuri. Aici se incalzesc cu paie, surcele. Lemn?! Asaaa daca il iau din gard! rade trist Alexandru.
*
- Bai sa faceti loc acolo sa intre vidanja! VICELE!! ( s-a prins... ). Sa il chemati pe vice! Sa ii spuneti sa se ocupe. Daaa?
Pleaca preocupat tragandu-si pe cap sapca de piele inscriptionata cu BMW.
- Aici e pe baza de sapca (Alexandru). Daca ai sapca...
- Esti primar!
- Sa nu imi spuneti ca aia e masina lui!!
BMW X5, negru, se suie in ea si pleaca in viteza... in marsh arier.
- Pun pariu ca este portocaliu!
- Nu, Alexandru, asta sunt insemnele social-democratiei. Aici nu s-a ajuns cu vopsitul.
- Pariu?
- Pariu!
- Nu va suparati, ce partid este primarul?
- Cuuum?! PSD! E de 18 ani!
- Putea fi si portocaliu…
Putea… Multe se pot!
- Sa mai veniti pe la noi mama! Suntem foarte multumiti!
- Leo, cum te mai simti?
- Mugurele. crede-ma... nici nu vreau sa ma gandesc... ca ma iau gandurile...
Trebuie sa il opereze a doua oara ca i s-au refacut tumorile la vezica dupa prima operatie... E vesel tot timpul, tonic, la serviciu toata lumea vrea sa lucreze cu el...
La Baldovinesti, printre olteni, mi s-a terminat lumea si Timpul odata cu ea. M-a dus Gicu sa vad terenul lor de langa padurea de stejari. Ne-am suit in "vaporul" cu volan pe dreapta al lui Bot, fratele lui, si am plecat pe campuri, prin paduri... Am mers cu geamul deschis sa aud eternitatea... pana am ramas suspendati cu masina pe zapada de un metru si apoi am plecat pe jos prin padure. Bot a ramas sa astepte tractorul.
Ma simteam ca un salbatic urban intors in natura.
Am intrat apoi in sat, printre oameni... Aveau tot timpul din lume... Bani? Nu asta era problema... Luau totul pe "lista" de la magazin, de la birt... Se intalnesc in fiecare dimineata si vorbeeesc.
- Sa ii vezi mama ce veseli sunt!
Mama lui sta aici de cativa ani. S-a mutat de la oras la tara, are casa, conditii, mobila mobexpert ...
O mare parte din adevarurile noastre se bazeaza pe adevarurile celorlalti.
Adevarurile istorice, de exemplu. Avem acces la lecturi, deductii logice, niciodata la "izvoare". Si atunci facem transfer de incredere. Dar pe cine credem?
Societatea comunista avea la baza minciuna. Si odata acceptat acest fals, "orice" poate fi demonstrat logic, matematic ca fiind adevarat. "Adevarurile" care se creaza astfel au la baza lanturile de oameni "noi", afecte, carne, sange, teama si minciuna "oficiala" originara...
Sub presiune sociala, catenele umane defecteaza, isi pierd fiabilitatea si se desfac. Legaturile superficiale se rup. Mielenizarea societatii se poate face doar cu aflux de morala absoluta. Conventiile sociale nu au sufiecienta energie de legatura. Comunitatile umane bazate pe conventie pot fi cel mult etice.
Lanturile de comunicare fiabila au la baza credinte si caractere. Zidind caractere, incredere, morala vom avea Adevaruri transmisibile, care se pot propaga pe termen lung si pot construi incredere, firesc si legaturi comunitare puternice...
Pana atunci, inconjurati-va de oameni cu caracter si valori solide!
- Cum a ajuns lumea, imi spunea Alex! Acum douazecisi... de ani oamenii aveau limbaj dublu de frica "sistemului". Acum "political corectness" a creat schizofrenii lingvistice si atitudinale mult mai grave!
*
De fiecare data cand vorbesc cu amicul meu azer trebuie sa fac fata unui adevarat balet lingvistic. Imi este greu sa il "fixez", sa ii prind privirea, vorba, sa discutam direct, nedisimulat. Cu cartile pe masa putem sta numai dupa o abordare frontala, fara putinta de eschiva. Desi pragmatic, barbat, inteligent, dialogul direct cu el se intrevede doar ca punct terminus al unui proces indelung de "trust building", in care greseala nu isi are locul... Pana atunci, vanam atitudini, priviri, cuvinte printre vorbe...
*
Cu prietenii mei moldoveni am reusit greeu sa construim incredere si sa ocolim intelesurile multiple, vorbele "la jumatate", verificarile... Mediul cultural agresiv, de razboi, induce neincredere in orice relatie a lor, in fiece lucrare impreuna.
*
Aroganta austriecilor si a elvetienilor fata de amicii mei rasariteni i-a pierdut pe cei dintai.
Viktor, de exemplu, nu va invata niciodata limbajul dublu european. Am beneficiat totdeauna de transferul lui de incredere in ceea ce fac pentru "regiune" pentru ca nu am fost duplicitar niciodata in relatia cu el.
Diferenta dintre mine si W este ca, pe cand el vede in V un ucrainian mare care vine la intalniri cu trenul si vorbeste prost engleza, eu stiu ca Victor este cercetator in fizica, la chitara canta dumnezeieste si este un fin cunoscator a tot ce inseamna nuanta politica in intreg spatiul exsovietic.
*
Zilele trecute discutam cu un roman intors de 10 ani din Canada. Si acum tresare cand se gandeste la momentele in care politia canadiana ii oprea masina pentru control.
Limbajul corect politic obsesiv, tabu-urile din referirile la minoritatile sexuale, relatiile matriarhale de familie setate pe protectia excesiva si prost inteleasa a femeii, considerarea drept "hartuire sexuala" a unei simple priviri, pseudo-emanciparea copiilor prin drepturi in raport cu parintii - tot atatea traume.
Aparenta liniste si "corectitudine" sociala ascundeau tot atatea "schizofrenii" sociale, masuri duble, lucruri pe care le spunem si lucruri pe care le gandim, ce spunem in oras si ce spunem acasa, cu lumina stinsa...
*
Raman fidel credintei mele ca doar o piata libera a ideilor poate construi un echilibru social sanatos.
Spune-le oamenilor ca exista Dumnezeu. 99% te vor crede. Spune-le ca ai vazut un inger si vezi cati vor crede.
"Minunea" este perceputa la limita patologiei. Din cauza nalucirilor. Multe minti bolnave "scornesc", fabuleaza.
Socoteala lui Dumnezeu este asa ca oamenii sa traiasca pe Pamant. In logica terestra. Nu intre Cer si Pamanant, intre lumi... "Minunile" din viata oamenilor sunt rare. Ce-ar fi daca in drumul nostru spre piata s-ar mai desface din cand in cand Cerul si am vedea Arhangheli?!
Omul are la indemana minunile mici, cu care s-a obisnuit si pe care nu le mai percepe ca atare. Nasterea, de exemplu. Sau florile, cerul, viata... Dar Dumnezeu nu se mai arata in pietele publice printre oameni. De ce?
Am cunoscut un om caruia Dumnezeu ii daduse sa vada un diavol. Era intreg la cap omul... Viata lui se schimbase fundamental. Nici diavolii nu se arata oricui. Mantuirea ar fi prea simpla.
Omul si-a incarcat simturile cu praf social. Nu mai are registrul fin. Nu mai "vede", nu mai "aude", nu mai "simte"... Doar raaaar... sufletul lui vibreaza si se conecteaza la alte "frecvente"...
Sunt convins ca sunt in lume oameni care traiesc in vecinatatea dumenzeirii. Dar nu fac "caz"de asta.
Think thank GEST
IN 2008 LA O INTALNIRE GEST apareau primele ingrijorari legate de germenii crizei care se intrezarea. Postez acum la aproape 4 ani acest text.
Scapa cine poate sau scapam pe cine putem?
Pamantul arata vazut noaptea din avion ca un fruct urias napadit de o panza de lumina.
Cuvintele pe care le asociem cu perioada pe care o traim:
Ceva s-a intamplat in America. Am ridicat in slavi liberalismul european, profitul fara restrictii morale, concurenta fara reguli, democratia originala, lobby-ul, CE si le-am oferit un cec in alb.
Relatiile solide sunt incercate in momentele de criza profunda
Ion Iliescu este un comunist nedisimulat pana la moarte. Noi nu ii credem pe rusi nici cand ne fac daruri, stim ca ceva a fost amputat si ceva a suferit mutatii importante in sufletul lor slav dupa 100 de ani de Lenin, Stalin, Hrusciov, KGB sau GRU. Nu deranjeaza asta spiritul pragmatic-mercantil al lui Schroder si nici camembert-ul nu refuza mucegaiul pietei rosii.
Ii mai iubim pe americani?
Europa, ruda saraca, are acum un cuvant de spus? Dati-mi un punct fix si va rastorn universul. Gasiti un om care sa vorbesca europeneza cu Ramsfeld si America ne va lua in seama. Pana atunci, mica, cu sinapse nemielenizate, Europa sare in sus cu G20 ca sa intre in cadrul ecranului.
Sarkozy danseaza cu Merkel valsul european contranaturii relatiei istorice dintre doua culturi care se diferentiaza major plecand de la un simplu sarut pe obraz.
Este dispusa China sa plateasca o parte din factura la curent? Curent crisis! Sau tine banii la ciorap ca sa cumpere pamant in Africa, acolo nu a ajuns criza imobiliara si nici cea energetica.
Ce cauta Medvedev in America Latina? Ce-a cautat in Georgia? Ce cauta la Kremlin?
Exista PetroEURO?
12 sau mai multe familii?
Mai poate exploda mamaliga?
Are Romania o elita constienta de propria ei existenta? Se pot depasi interesele personale pentru a gasi soltii de grup? Ne mai putem gandi la viitor? Ne-am “mancat” deja recolta din anii viitori? S-au terminat resursele? Am baut banii copiilor si nepotilor nostri? Daca nu noi, atunci cine? Where is the money?
Exista o criza economica, de resurse sau doar una morala?
In momentele de criza, apa involbureaza fundul lacului si ies la suprafata gunoaiele, mortii de pe fundul baltii, descompusi de uitare si ignorare. Acele lucruri care nu se pot tine ascunse mai mult de un ciclu istoric, apar acum la iveala.
Fiecare om are pretul lui, ne spunea profesorul de analiza. Care este pretul dumneavoastra? Cu cat se mai da un suflet, o constiinta?
S-au vadut de-a lungul istoriei bucati din zidul Berlinului, aer din piata revolutiei portocalii, bucati din catifeaua ceha sfasiata de tancurile sovietice, Omagile lui Ceausescu, Alaska, Petrom, Romtelecom, bancile, aluminul, otelul. Nu am dat moneda din mana. O fi bine, o fi rau? Depinde pe cine intrebi. Daca ii intrebi pe unguri ei zic ca ar fi fost bine sa o schimbi la timp pe EURO; daca ii intrebi pe bulgari ei spun ca, oricum, nu ajuta; italienii, britanicii, danezii au facut "ciocul mic".
Se ruineaza:
constructiile
bancile
bursa
publicitatea
imobiliarele
mila
increderea
speranta
Bogatii vor fi mai bogati sau faliti, saracii vor fi tot saraci iar clasa de mijloc, tinerii cu salarii de 1-2000 de EURO, masina in leasing ( Ford, Skoda sau Toyota ) teren cumparat cu credit la banca, workoholici, 1 copil, divortati sau necasatoriti, cu traininguri si team buildinguri – victime colaterale.
Ne-am lasat prostiti si manipulati, am baut sucuri cu aspartam de la dozatoare, am mancat mase plastice, am inghitit pumni de medicamente, ne-am facut credite si pentru capacele de la veceuri, ne-am lasat copiii nesupravegheati pe internet, la jocuri video si la Cartoon Network, nu ne-am vandut tara, ne-am vandut tara, am jucat la Caritas, FNI, Safi, Bursa, am votat raul cel mai mic, am platit primul produs si al doilea la jumatate de pret, ne-am lacomit, ne-am europenit, ne-am americanit, ne-am taiat copacii, ne-am vandut bancile, resursele, pamanturile, industria, comunicatiile, sufletele.
Cand lucrurile nu sunt asezate cu fata spre Dumnezeu incepe entropia.
Ma fereste astfel Dumnezeu de ispita mediocritatii.
Mult mi-a dat, mult imi cere.
In momentele de furtuna ma las in mainele Maicii Domnului. Stie ea ce este mai bine.
Cand incerc sa imi lamuresc traiectoria, ma doare sufletul din cauza gandurilor in care ma proptesc.
Si ma las atunci in voie sa plutesc.
Mi se deschid portile altei dimensiuni. In jurul meu incep sa apara oameni care nu trebuia sa fie acolo, se intampla lucruri care nu isi au nicio explicatie.
Atunci incerc doar sa ma rog curat. Sa ma uit la Dumnezeu. Sa ma desprind de tina din mine si din jur. Si lucrurile se intampla.
Ma uit acum la filmul vietii mele, cu mine personaj, si nu ma minunez cum acum cateva zile eram in Bucuresti, mai ieri in Timisoara, apoi Istambul, Tbilisi...
Ii explicam lui Ciprian ca cel mai mare dusman al lui este Ciprian.
Impotriva mea se pune din cand in cand firea mea obosita de cat a gonit si care cauta odihna-neodihna. Uneori in momentele acestea renunt. Alteori ma ridica Dumnezeu. Sau ma scoate. De multe ori m-a ferit. Si imi dau seama cat ma iubeste, si ca eu nu merit.
Povestea Ovidiu ca l-a intreba pe un parinte de tara:
- Asa e parinte ca pentru tot ce facem platim?
- Ha! Si ce-ar fi daca ne-ar pune Dumnezeu sa platim pentru tot ce facem?!
Si ma intreba Silviu:
- Daca ma duc acum in Munte, ma primesc sa raman acolo?
- Nu Silviu! Ai sotie, ai copil! Tu ai alt rost in lume. Ai ales altceva.
Ne da Dumnezeu Munte in lume. Ne scoate din cand in cand din fum, ceata, galagie si ne “ridica” sa putem respira si sa ne curatam de hainele vechi de pe noi.
Apoi ne lasa iar liberi.
Si eu ma intorc din nou la firea cazuta. Si UIT!!! Stiu doar ca trebuie sa merg Duminica la Biserica si sa ma rog.
Dupa o vreme iar ma ridica Dumnezeu. Si asa uit din ce in ce mai greu. Mi-aduc aminte din ce in ce mai multe franturi de Rai. Si ma ridica din ce in ce mai des.
Pana voi ramane in "Munte" si nu ma voi mai intoarce!
Georgienii sunt vii, au vana, energie. Avionul este plin de nou nascuti, copii, este prima data cand vad asa ceva intr-un avion. Si nimeni nu s-a uitat vreo clipa la stewardesa care a prezentat masurile de siguranta in caz de pericol.
I-au atacat pe rusi fara nicio emotie. "Sunt nebuni!" am spus noi de sub pat si de dupa fustele nevestelor.
- Trebuie ca Europa sa inteleaga ca si noi putem avea opinii, spune diplomatia romana. Sarbii ne tradeaza. Now way for Europe!
Un ciot de comunist batran zice ca nu ar fi bine ce fac "externele", totusi…
Romanii se vaneaza unii pe altii. Simt ca este timpul cand se ucide ultima farama de initiativa privata plecata de la "firul ierbii"!
Tutea spunea ca ii imbraca pe romani in blana de iepure si ii pun sa lupte impotriva lupilor.
Intre lumi… aeroportul din Istanbul. Din cand in cand pe langa noi trec palcuri de familii musulmane, numeroase, imbracati toti in alb sau negru…
Ieri Dorota ii spunea lui K vorbind despre acel “crazy romanian guy” cu multi copii (aflase ca asteptam cel de-al saselea copil):
- De ce te miri ca aveti crestere negativa a populatiei si ca Europa este invadata de musulmani?! Voi nu sunteti in stare sa faceti nici macar doi, trei copii. Mama mea vine dintr-o familie in care erau noua frati.
Tocmai mi se spulberase un mit despre "tanara" societate gruzina. Aflasem ca rata fertilitatii in Georgia (frecventa copiilor nascuti in raport cu numarul femeilor de varsta fertila,15-49 ani, in cursul unui an) este 1.4, mult sub 2,1 – rata minima pentru ca o natiune sa nu dispara.
Acum Dorota ne povesteste despre experienta Parintelui Vitold, seful Caritas din Georgia care, impreuna cu maicile carmelite, creste 55 de copii, da de mancare zilnic la alti 500 de copii si saraci, oameni bolnavi pe care ii ingrijesc maicile… Legea gruzina a asistentei medicale este foarte dura, daca nu ai bani si asigurare, mori. Ieri au fost sa vada ce a facut parintele si, oameni in toata firea, au plans ca niste copii…
Iva ne povesteste despre asezamantul pentru copii facut de un parinte si despre solidaritatea bulgarilor cu el. Cu ceva timp in urma imi povestea ca turcii si apoi comunismul au distrus credinta din sufletele bulgarilor…
Le spunem si noi despre parintele Nicolae si despre copiii pe care ii creste…
Europa are rata fertilitatii 1.5, Bulgaria 1.42 , Polonia 1.3 si Romania 1.29 … Sociologii spun ca o natiune cu rata fertilitatii sub 1.3 este imposibil sa mai revina din declinul demografic ...
Grupuri grupuri de musulmani imbracati in alb sau negru curg in continuare pe langa noi…
Prietenul meu este "eroul" lor. Al georgienilor. Are sute de prieteni pe facebook din toata Georgia desi vine din alta tara. Este raportorul lor european si a facut pentru ei cateva gesturi majore. Unul in parlamentul tarii lui si altul in cel european. Pentru aceasta i-au oferit sansa sa isi ia aici ceva ce mai greu un strain poate dobandi. O vie.
Dupa intalnirea privata cu presedintele a venit sa bem un pahar de saperavi.
- Ce ti-a placut cel mai mult in Tbilisi, m-a intrebat sefa protocolului?
- Oamenii!
- Sunt primitori?
- Nu! Sunt "curati", vii!
O natiune caucaza cu semne vitale puternice, cu lucruri clar definite... si cu bisericile pline duminica si nu numai.
Oligarhi cu multe miliarde de euro care renoveaza teatre, universitati, biserici... O natiune vie, la rascrucea istoriei, civilizatiilor, influentelor.
Biserici legate direct la Dumnezeu. Jumatate din barbati Ghiorghi si jumatate din femei Nino, sfanta din Capadocia care i-a crestinat in secolul trei, patru.
As putea avea aici prieteni si "intrari" mai mult decat o armata de diplomati bine platiti...
Mi-e dor de acasa! De copiii mei, de prietenii mei, de tara mea.
Desi mi-e din ce in ce mai greu sa ma misc intr-o cultura de procurori si militieni!
Pentru oamenii carora le da mult - pentru ca pot mult - sau pentru cei care isi iau mult de carat, El are alte reguli, alte Logici.
- De ce sunt Parinte atatea biserici aici in sat?
- Greu de spus… Uite, pe asta a facut-o un roman care a sacapat de la 11 septembrie. A venit si a zis: ”Vreau sa fac o biserica aici!”
Odata ce ai ales drumul Mare, nu te mai astepti la logici euclidiene.
Acum sapte ani m-am certat cu familia ca vroiam sa ii pun fetei numele Dumitra.
- Ce nume e asta?
- Se naste in preajma zilei Sfantului Dumitru!
Atunci m-am rugat la Dumnezeu sa imi arate daca gresesc.
Seara m-au chemat pentru a doua zi la Cluj si nu am putut pleca decat dupa amiaza la drum. Am luat pe cineva cu mine sa ma insoteasca.
La miezul noptii drumul dupa Sibiu spre Sebes era blocat. Se vedeau masinile pe un kilometru, pana pe varful dealului celalalt. A aparut din noapte un om care a explicat pe unde putem ocoli spre Alba Iulia si asa m-am trezit singur in miezul noptii pe niste drumuri judetene pustii. Nu avea nicio logica sa fiu atunci, acolo.
Si realizand aceasta m-am rugat la Dumnezeu sa imi arate de ce m-a adus acolo. Si am inceput sa privesc pe geam ca sa VAD. Dupa un timp am oprit, am dat masina inapoi, am coborat si i-am aratat insotitorului meu un indicator de localitate vechi, pe care scria:
"DUMITRA 4"
- Iata cum il va chema pe cel de-al patrulea copil al meu.
Si cu totii am acceptat ca acesta era numele.
Apoi m-am intors la baile mele zilnice de namol cald.
Cel de-al cincilea copil este fata si o cheama Elisabeta, numele mamei sfantului Ioan Botezatorul.