Un om liber este un om fara subordonari inrobitoare, fara patimi si dependente nocive, care isi recunoaste, accepta si gestioneaza armonios legaturile.
Cu cat Cezarul este mai mare, cu atat gradele de libertate sunt mai multe, lantul este mai lung. Libertatea absoluta este cea cu referential absolut iar iluzia ei este anarhia.
" Ava Or si ava Teodor lipeau pamant pe chilie. Oprindu-se din lucru s-au uitat unul la altul si au zis:
- Daca ne va cerceta pe noi Dumnezeu acum, ce va zice ?
Si plangand s-a intors fiecare in chilia sa"
Patericul Egiptean
Calugaria este optiunea omului de a se izola de lume pentru a castiga pacea si dialogul autentic cu Dumnezeu. Linistea chiliei exclude preocuparile inutile. Niciun lucru nu este bun daca este facut fara Dumnezeu. Raportarea la repere efemere este evitata astfel iar timpul consumat pentru raspunsuri scurte la probleme si provocari marunte este astfel realocat pentru re-ligae-religare cu eternul absolut.
Alternativa este data de viata in societate. Calugaria in lume este un compromis pagubos atata timp cat ea nu este asumata. Poate fi o forma de inabilitate sociala sau de fariseim.
Exista insa oameni care isi asuma limitarea confortului si libertatilor personale pentru a se dedica unor cauze mantuitoare.
Doina este o doctorita tanara, frumoasa, inteligenta care traieste intr-un apartament, are un catel iar restul de 90% al vietii ei este dedicat « transplantilor » pe care ii opereaza si ii monitorizeaza postoperator. O hranesc sperantele, multumirile si rugaciunile oamenilor carora Dumnezeu le-a mai dat o sansa in lume.
Pentru noi, toti ceilalti, ramane varianta familiei cu copii, atatia cati ne da Dumnezeu, si a vietii in comunitate. Legatura cu Dumnezeu este, in fiecare clipa a vietii noastre, « negociata » pagubos sau cu folos cu celelalte legaturi, superficiale sau profunde, care ne confisca, ne deturneaza sau dimpotriva ne aseaza natural, subsumat, intr-un reper complet.
Legatura omului cu pamantul este facuta prin actul gravitatiei forta suficient de puternica pentru a nu ne desprinde. Mecanismul universal ceresc are ca principiu ordonator, la o prima observatie superficiala, gravitatia. Ea traseaza traiectorii elipsoidale, stabileste impacturi – intalniri la scara cosmica, ofera privirii omului compozitia perfecta a boltei instelate, ca nivel prim al intelegerii creatiei mari.
Exercitiu de imaginatie : cum ar arata Pamantul si universul in resturi de miscari inertiale daca maine Monarhul universal ar declara gravitatie zero.
Moartea fizica stabileste gravitatie zero la nivelul legaturilor intime, sufletesti si restabileste dreptatea redand pamantului Cezar ce-i al pamantului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu.
Legaturile sufletesti sunt puternice. Ele prelungesc nepermis cordonul ombilical, declanseaza drame ale nepotrivirilor ulerioare de aspiratii, fidelizeaza, leaga prietenii, grupuri, familii, implinesc sau reduc persoana umana.
sotia care potenteaza personalitatea barbatului
copiii care implinesc frumusetea cuplului
dramele gratuite in care un barbat si o femeie se nenorocesc reciproc
dramele relatiilor adolescentei
dezamagirile prieteniilor esuate
frumusetea legaturii dintre mama si fiica, tata si fiu
confidentele prietenilor aflati alaturi intr-un moment greu
Legaturile sociale creaza natiuni, culturi. Ele sunt piramidale, stabilesc subordonari si sunt de natura subiectiva, initial consimtite sau mostenite ca atare. Subordonarile pot fi benefice sau inrobitoare, asumate sau inertiale, constiente sau neexplorate.
Stiam despre britanici ca sunt o natiune puternica, ordonata institutional si legislativ, cu legi scrise sau impuse prin puterea respectului. Am descoperit maretia coroanei in frumusetea arhitecturii, a parcurilor sau in supletea actului democratic in binomul coroana-parlament. Am privit cu simpatie lipsa actelor de identitate, volanul pe dreapta si robinetele separate pentru apa rece si apa calda. Am descoperit in ultima vreme cealalta fata - a pub-urilor umplute pana la refuz in fiecare seara, a adolescentilor care fumeaza si consuma alcool in exces, nu au inhibitii si pudori relationale, mananca junk food si umplu cluburile de noapte, baieti teribilisti si fete imbracate ca niste prostituate.
Am avut sentimentul de palsa cu ochiuri mici aruncata peste o generatie de copii nascuti intr-o legatura puternica, intr-un model social din care cu greu s-ar putea desprinde, intr-o natiune cu un viitor nesigur.
Deciziile si gestionarile tineretii pozitioneaza definitiv sau indelungat individul pe o orbita sociala de unde se poate desprinde sau repozitiona in functie de nivelul de energie pe care il are.
Lansarea pe traiectorie tine de energiile initiale : heritajul gentic, familial, educational, material sau de nivelul de ambitie. Un individ ambitios si concentrat pe obiectiv se poate ridica, teoretic, suficient pana la oricat de mult dar desprinderea de mediul in care a fost proiectat se va face, de obicei cu consum mare de energie si cu daune de sistem adesea ireparabile.
De multe ori ambitia stabileste ca principiu calauzitor « mai bine, mai mult, altceva » si atunci provoaca nefericiri, vinde timp prezent pentru fericiri proiectate ulterior, distruge bucuriile simple si perverteste sensurile initiale.
La fel de paguboasa este si inertia sociala care il transforma pe om in element statistic si in consumator. Ispitele sunt simple si la indemana.
Torentul social nu este numai o figura de stil. Puterea suvoiului antreneaza oamenii ii amesteca in malaxorul social si ii reduce de la persoane la indivizi, la puncte laticiale.
Formula este simpla: legatura sociala este atat de puternica incat optiunea individuala se exprima intr-o marja insesizabila fata de cursul general.
Din momentul in care se trezeste dimineata pana cand adoarme iar, individul primeste stimuli, probleme, teme de gandire la care trebuie sa raspunda, sa aiba reactii, solutii si astfel isi defineste personalitatea ca suma a raspunsurilor simple pe care le da. Solutia nu este generatoare de sistem filosofic, e plina e disfunctii si de contradictii, dezvolta cu predilectie acele laturi ale personalitatii individului care sunt provocate, exersate si nu ii permite sa se dezvolte plenar, rotund, integru.
Lanturi, incatusari…
Televizor, Talk show, Credit, Produs, bani, masina, supermarket, incentive, credit card, alegeri, oferta, sedinta, deadline, rata, dobanda, editorial,…
Individului social i se repeta subiecte simple, gata interpretate, imbracate comercial in formule de marketing sau de PR, i se construieste o agenda a zilei cu un subiect mare, simplu, cu grija sa nu se suprapuna mai mult de doua teme mari, i se goleste continutul creierului periodic cu divertisment, i se induce teama ca sa i se evite exprimarea nemultumirii, i se construiesc paternuri de gandire, i se da circ, i se da paine, i se vinde orice care are reclama pe tv, i se gadila orgoliul, i se spune ca este important, inteligent, conteaza, i se flutura ispite, bani, credite, iluzia puterii, bogatiei, carierei, i se ambaleaza totul in sexualitate, i se construieste un hatis de interconectari din care cu greu isi mai poate ridica privirea catre cer.
Cine ? Cui ? Cel mare celui mic. Cel de sus celui de jos. Lantul trofic functioneaza si leaga pe toti cei care se reduc, dandu-si curs instinctelor si cedand ispitelor, la dimensiunea regnului celor ce i-au fost date sa ii fie sub stapanire.
Si ei sunt multi. Teoria sociala spune ca sunt pana la 80%. Restul este 20%. Dintre acestia doar 2% conduc.
Teama de mandrie necugetata si speranta, nadajdea spre ridicare reformuleaza principiul : Cu totii alimentam procentul statistic mare pentru perioade mai mici sau mai mari din zi, din an, din viata noastra si, la fel, avem perioade mai mari sau mai mici in care ne ridicam deasupra zilei, momentului, iesim din « trend ».
Solutia castigatoare care duce la 2% este iluziva si se face cu consum mare de resurse si defectiuni majore de sistem personal. Ea nu schimba paradigma, il tine pe individ captiv sistemului colectiv in iluzia ca mai sus si mai mult este mai bine.
Ruperea legaturilor rele reprezinta lupta de o viata a omului si este insotita de grija de a nu se subordona altora noi.
Revolutia nu face decat sa schimbe parametrii cutiei, sa ii largeasca pentru o vreme peretii si sa lungeasca lantul.
Libertatea absoluta se poate obtine doar prin raportarea la un referential absolut.
Ea nu altereaza gustul efemerului dar ii da tusa eternului.
Viata simpla poate fi traita simplu, cu bucurie.
Implinirea se face in lucrurile simple, in bucuriile mici.
Deschiderea de orizonturi neincatusate, nepervertite se face adesea dureros, prin experiente limita care schimba miza facila a momentului si te initiaza in dimensiunea eternitatii.
Caderile sunt multe dar ne ramane nadejdea ridicarii.
« Spunea un batran oarecare despre trei frati silitori, care s-au sfatuit impreuna sa-si aleaga fiecare dintr-insii cate o fapta buna, pe care pazind-o sa se mantuiasca prin ea. Deci cel dintai si-a ales sa fie impaciuitor, adica sa se sileasca sa impace pe cei ce ii va vedea ca sunt invrajbiti, dupa cuvantul Domnului ce este scris : fericiti sunt facatorii de pace. Cel de al doilea si-a ales sa cerceteze bolnavii si sa le siujeasca lor. Iar cei al treilea si-a ales fara-de-grija, adica viata linistita si acesta a mers si s-a salasluit in pustie.
Deci cel dintai, care isi alese sa fie impaciuitor celor invrajbiti, vazand ca nu poate sa-i impace pe toti si suparandu-se de multa lor galceava, s-a lasat de acea slujba si sculandu-se a mers la fratele sau care isi alesese sa slujeasca bolnavilor. Si mergand la dansul, l-a gasit pe el scarbit, ca s-a saturat a mai sluji bolnavilor, vazand ca nu poate nici intr-un chip sa le faca tuturor pe voie. Si s-au sfatuit amandoi, sa mearga la fratele lor cel din pustie, care si-a ales fara-de-grija. Si asa, sculandu-se, au plecat si au mers la dansul si i-au spus amandoi intamplarile si supararile lor. Si l-au rugat sa le spuna lor si el, ce a ispravit cu fara-de-grija lui in acea pustie ? Iar el tacand putin, a mers la balta si luand apa cu un vas, a turnat si a umplut un pahar cu apa , si l-a adus la dansii si le-a zis lor : cautati, fratilor, si vedeti bine cum este aceasta apa. Si era apa tulbure, pentru ca atiinci o luase din balta. Zis-au lui fratii. vedem, frate, ca este tulbure. Si punand-o sa stea putin, s-a asezat si s-a limpezit apa ca cristalul. Atunci luand-o asa limpede, iarasi le-a aratat-o lor, zicand : cautati acum, fratilor si vedeti apa aceea care era tulbure, cum s-a limpezit. Iar ei, cautand, se minunau, ca isi vedeau intr-insa, ca in oglinda, fetele lor. Apoi le-a zis : vedeti, fratilor, si intelegand sa cunoasteti, ca precum ati vazut apa aceasta cum era intai tulbure si intunecata, iar acum o vedeti limpede si luminata, asa este si acel ce traieste in lume cu oamenii : de tulburarea galcevilor lumesti este tulburat si intunecat si nu isi vede pacatele si rautatile sale. Iar daca se deosebeste pe sine si iese din galceava, atunci i se limpezeste inima si mintea si toate simtirile lui. Astfel, isi vede si isi cunoaste pacatele si rautatile sale. »